A fost ca în poveşti. Am avut parte de 6 zile minunate, pline de bucuria de a face muzică împreună cu nişte colegi excepţionali, muzicieni de o profesionalitate deosebită, oameni cu caracter, cu mult simţ al umorului dar de o disciplină fără seamăn. Este vorba de Vladi Cnejevici la clape, Teo Boar la chitară electrică şi acustică şi Cristi Iorga la tobe.
Mircea, ca de fapt toată trupa, a fost într-o formă extraordinară. S-a cântat cu atâta plăcere pentru că piesele, mai ales cele Phoenix au sunat aşa cum n-au mai sunat de foarte multă vreme.
A fost impresionant sunetul vocilor Baniciu – Kappl, care mi-a adus aminte cum sunau în anii 70, voci care au lansat în acei ani piese care au determinat (re)-naşterea unei legende.
În ochii mei Mircea Baniciu a fost şi a rămas un profesionist de mare clasă şi cine nu recunoaşte, o face doar din răutate şi invidie.
Aceste minunate zile au fost încoronate de fixarea zilei de 31 iulie (întâmplător şi ziua de nastere a lui Mircea) pentru concertul trupei „Baniciu & Kappl“ cu ocazia zilei Timişorii şi de punerea bazei colaborării cu Primăria oraşului Timişoara la marele proiect „Meşterul Manole“.
Pătate au fost aceste frumoase zile de un moment trist adus de revederea cu Marcel Maftei, o veche cunostintă care a ezitat să ni se apropie şi de care am aflat lucruri triste în legătură cu lipsa unei locuinţe.
Pe această cale vreau să transmit mulţumiri publicului timişorean care ne-a primit cu deosebită căldură, lui Flavius Boncea, Horaţiu Dejan şi tuturor celor care au făcut posibilă această colaborare.
