“Pe Argeş in jos” în MySpace

Atenţie!!!
Puteţi auzi şi descărca imediat
piesa “Pe Argeş in jos”- complet mix în :

www.myspace.com/kapprock
About these ads

293 Răspunsuri la ““Pe Argeş in jos” în MySpace” r r

  1. ciprian blidaru spune:

    Interesant ca Nicu Covaci, tot o da cu sange proaspat in sistem, ca si primul ministru, dar pana la urma tot pe Moni il baga la-naintare. Ca doar n-or da oamenii bani pe bilet ca sa-l vadă şi să-l audă pe Bogdan Bradu? Cred că fanii adevăraţi ai trupei Phoenix, mai degrabă ar da bani ca să nu-l audă pe tenorul Bradu. Covaci s-a mai păţit o dată cu talismanii, deci ştie că n-o să-i iasă cu tinerii nici de data asta, aşa că acum se agaţă de Moni Bordeianu, ultimul membru simbol cu care încă nu s-a certat. Probabil că nici n-o va face pentru că are nevoie de el, iar pe deasupra faţă de Bordeianu, Covaci e mai respectuos, pentru că nu poate să spună că el l-a făcut mare, dimpotrivă îi datorează succesul de început al trupei. Liderul simbol al trupei din anii 60, a fost Moni şi nu Covaci.

  2. VIESPEA spune:

    Ma gindesc cum ar fi fost sa existe internet in anii 60-70.Ar fi fost ca acum doar ca persoanele atacate[de fanii de atunci] ar fi fost altele.

  3. Eduard Antoniu spune:

    Viespea: http://en.wikipedia.org/wiki/Internet – primele doua noduri ARPANET 29 octombrie 1969; daca imi amintesc bine, structura initiala cladita in anii urmatori a fost scoasa din functiune si inlocuita pe la finele anilor ’90.

  4. Andrei Ciortan spune:

    @Viespea

    :)) zau ca nu puteam sa o spun mai bine

  5. Andrei Ciortan spune:

    cat despre critici … pai ar cam fi o vorba “Cei care critica nu vor decat sa schimbe… pentru ca vad ceea ce ei nu au sa fie niciodata..”

  6. VIESPEA spune:

    Pt Eduard Antoniu

    Poate m-am exprimat gresit.Am vrut sa spun ca daca nea Nicu ar fi permis existenta internetului in Romania in mod sigur se intimpla cum am spus mai sus.

  7. boban spune:

    Intersant sa aflam ce spune si IOji de acest interviu

    Uitandu-ma prin colectia de reviste am dat peste un dialog cu Mircea Baniciu. Avand in vedere ca in ultima vreme s-a tot scris despre scandalul din trupa Phoenix, ma gandesc ca e bine sa vedeti si cum stateau lucrurile in 1993 (articolul este semnat de Andrei Partos si a aparut in Pop Rock & Show, nr 3/101):

    CATEVA DINTRE ADEVARURILE LUI MIRCEA BANICIU

    N-a fost deloc usor sa-l abordez pe [b]Mircea Baniciu pentru a discuta despre relatiile foste si actuale cu Phoenix, dar in special cu Nicu Covaci. Desi ne vedeam aproape zilnic, din pudoare refuza sa accepte publicarea unor lucruri pe care le-am inregistrat pe reportofon. O parte din discutia noastra s-a difuzat in emisiunea din 25 decembrie. Colegii din presa, fiecare dupa informatie, disponibilitati, simpatii (poate acestea au contat prea mult) au descris si au comentat despartirea lui Mircea de grupul Phoenix actual. Nu-mi propun sa arbitrez acest trist conflict si nici nu pretind ca as detine raspunsurile la zecile de intrebari pe care voi, iubitorii de muzica si nu neaparat fani Phoenix, ni le adresati. Multe articole din presa si comentarii ale unor redactori de radio m-au surprins neplacut prin lipsa totala de fair play in abordarea unei chestiuni atat de spinoase. In cele ce urmeaza am grupat raspunsurile date de Mircea Baniciu, dar si selectionate de el. Va pot asigura ca stiu mult mai mult decat a “aprobat” spre publicare excesiv de ponderatul banatean. De aici incolo va vorbeste Mircea Baniciu.[/b]

    *M-am ferit cat am putut de presa, ea fiind asa cum o stim cu totii. Deh, ziarele trebuie vandute! Neintelegerile noastre dateaza de mai multa vreme, asa cum a zis Nicu, dar ele nu trebuiau facute publice. Nu toti avem aceiasi nevoie de reclama. Bunaoara, nu mai tarziu de septembrie 1992, Nicu si-a reluat stilul de “sef” implacabil, arogant si totalitar, nepotrivit relatiilor noastre bune de pana atunci.

    * Am crezut initial, ca lucrurile incep sa revina la perioada ‘76-’77, cand modul sau dur de a aborda orice problema, mai ales cele financiare (despre care el povesteste in articolul din revista VIP) lasa de dorit. Eram copiii cuminti, trecuti prin toate ipostazele oferite de regimul Ceausescu. Aveam fiecare probleme cu facultatea (absente, turnee, discuri, proiecte, examene) era greu cu tinuta si, mai ales, cu existenta. Bani? De unde, cand primeam 400 de lei impozitabili (40%) pentru doua spectacole pe zi si cand plateam de zor statia de voci. Drepturi? Nicu le detinea cam pe toate: autor, regizor, scenograf, sef de trupa, etc… Toate sumele cuvenite pentru acestea intrau in buzunarele lui. Sculele devenisera o adevarata obsesie pentru toti pentru ca fara ele nu puteam exista, desi stiam ca pana la urma, ele ii vor apartine tot lui. Oare nu am dreptate sa ma tem, sa ma consider … “cel pacalit”?

    *Cauza neintelegerii noastre nu vine neaparat de la problema banilor. Chisu-Covaci acorda sau isi acorda sanse. Eu cred ca timpul le va lamuri pe toate. Depinde si cum ti se dau aceste sanse. Am fost obisnuit sa fiu tratat ca un artist, nu ca un functionar. Si n-am sa ma dezobisnuiesc de acest lucru. Da, am cerut bani in avans (50%) tocmai ca sa elimin discutiile ce cu siguranta aveau sa se iveasca, neexistand forme si acte in regula si avand o experienta prealabila, cea din toamna, despre care Chisu isi aduce aminte fiindca a declarat: Ce-l priveste pe Baniciu cat castiga el sau Covaci? Ei bine, ma priveste pentru ca, repet, n-am sa accept sa merg orbeste intr-o afacere a unora pentru care respectul si buna cuviinta sunt lucruri greu de inteles.

    *Nicu Covaci afirma: “EU sunt Phoenix. Eu l-am infiintat. Eu am luptat. Eu am avut probleme. Eu schimb oamenii. EU COMPUN. Eu semnez. Eu iau banii. Eu am grija ca voi sa… sau voi sa nu… Eu aranjez ca lucrurile sa fie bine. Eu sunt NICU COVACI”. In ultima instanta n-am vrut sa-i stau in cale.

    *Ioji Kappl ar fi venit cu placere, daca in timpul si dupa ultimul turneu nu ar fi avut probleme , dintre cele mai urate, cu Covaci. Din acest motiv materialul primelor imprimari pentru dublul album nu a ajuns nicodata pe vinil (pe disc). Oare cine sa fie de vina?

    * Spiritul de echipa. Nu ma pot incadra intr-o echipa care nu exista. In Germania, baietii au fiecare problemele lor, iar spiritul de echipa afisat a functionat doar atata timp cat Covaci a avut nevoie de mine. In rest nu a fost loc nici macar de un salut sau de un la revedere.

    *Apropo de sansa. Ne-a facut sa intelegem cu totii ca ne va da o sansa sau mai multe (ma refer la “Vlad Tepes”). Noua in contextul Dakino & Company, iar lui “Vlad Tepes” intr-o opera rock ale carei baze le-a pus acum 10 ani si continua sa le puna vartos. Unde esti tu, Tepes Doamne!

    *Partea financiara. “Esti cel mai ieftin”, mi-a spus-o si impresarul. Anii au trecut si nu mai pot accepta oferta miloasa si distanta a firmei Dakino, firma care, dupa parerea mea, nu are nimic in comun cu arta. Dimpotriva. Din toate afirmatiile domnului Chisu se desprinde un singur scop: BANUL! Vai, nu avem, suntem saraci, dam faliment, ce probleme grele au fost, ce costuri uriase, ne sacrificam. Nu cred nimic din toate astea, probabil ca cititorii isi vor da seama si de ce.

    *Cristian Parvulescu (“Ora”) afirma ca au fost multi sponsori. Articolele sale nu ma surprind defel, au aplomb, sunt combative, au un tel si o cale neabatuta de la linia trasata de pe tot parcursul turneului in care, probabil, ca a fost tratat “omeneste”. De altfel se stie de cine si cui i-a fost vanduta exclusivitatea informatiilor despre Phoenix!

    * O suta de femei = un disc! Am fost foarte mahnit, dupa ce am citit articolul din VIP. Perioada ’71 – ’77 a fost, poate, cea mai curat si cea mai adevarata din viata mea. Din studentii simpatici dar saraci, isteti si cu destule absente, imprastiati prin Timisoara, fara caldura unei familii, fara niciun sprijin, am ajus cei mai iubiti si mai apreciati copiii ai unei generatii. Prietenele noastre nu erau in niciun caz de duzina. Referitor la taxi-uri (Timisoara – Bucuresti), lazi de whiskey si altele de acest gen, s-ar putea ca Nicu sa stie mai multe. Eu imi amintesc ca adesea vindeam cu Ioji si Costin Petrescu sticle goale din casa pentru a mai adauga o bucata de salam si o chifla la masa saracacioasa din subsolul in care locuiam si in care Nicu nu stiu daca a fost vreodata. Avea bani si avea alte probleme… * Impartea egal. “Complexul celui pacalit, al acelui domn Baniciu” nu este de fapt decat urmarea unor intamplari legate de izolarea intentionata a “sefului” in sferele lui cele mai inalte dupa fiecare turneu, disc, etc.

    Sa fi fost vorba oare de leul care nu prea isi imparte prada? Imi aduc aminte, nu fara umilinta, de faptul ca ajunseseram la amenintari si chiar la altercatii mai dure pana la momentul in care si-a adjudecat instalatia de sunet (’74 – ‘75). Atunci a decis: “Va convine? Stati! Nu? Plecati. De azi. Eu sunt cel care decide si va platesc cu cat vreau eu”.

    *Semenic ’74 – ’75. In general piesele se compuneau in grup, urmand ca in final, ele sa fie semnate, normal, de cine stiti. Urcasem pe munte in vederea unui respiro, pe de o parte si pentru a incepe munca la un nou album pe care urma sa-l scoatem, pe de alta. Tin minte ca a fost o pauza penibila, in care nu s-a lucrat nimic, pentru ca toata lumea incepuse sa cam invete chestia “Sefului”: hai sa lucram ca sa am ce incasa! In final, lucrurile s-au aranjat, dupa cum se poate vedea pe albumul “Cantofabule” pe care au aparut si alte semnaturi.

    *Plecarea (1977). Un an slab pentru noi. Foarte putine turnee. Am agenda acelui an in care Phoenix incepea un alt drum. In primavara, am avut un turneu destul de subtirel, dupa care Reininger a parasit trupa. Apoi, un alt traseu inspre vara, in timpul caruia a fost dat afara Ovidiu Lipan. Ramaseseram 3: Kappl, Covaci si cu mine. Atunci Nicu a apelat la Krauser, un chitarist bun, si la dubasii din Branesti (urmand ca ceea ce a invatat de la ei sa realizeze cu o trupa de 20 de baieti din Timisoara). Se preconiza casatoria lui si plecarea din tara. O perioada s-a cantat in formula Erlend Krauser, Ioji Kappl, Mircea Baniciu si o trupa de dubasi (astfel am inregistrat “Muzica si muzichia”, atat de difuzata la TVR). O scurta perioada am colaborat cu bateristul Cornel Liuba. Reintors, 8 luni mai tarziu, Nicu se repune in fruntea trupei cu ganduri clare: turneu si plecare din tara.

    Relatiile noastre s-au racit intre timp, eu afland ca se pregateste aducerea lui Bordeianu, fostul solist, plecat in 1970 in America. Eram in mare deruta la ora aceea, fiindca intuiam ca lucrurile pot lua in orice clipa o turnura favorabila sau nefericita, atat pentru mine cat si pentru ceilalti. Nu se stia nimic. Stiam doar ca in afara de calea aleasa de Nicu, aceea a plecarii fara intoarcere, mai era una: cea de a obtine vizele. Totul se putea atunci rezolva, cu bani, dar a fost imposibil sa discut acest lucru cu “Seful”.

    Pentru el totul a fost clar. A plecat si dupa prima luna am zarit fotografiile trupei cu Bordeianu, solist vocal. “Sa le dea Dumnezeu sanatate, bine ca nu i-au prins”, am zis.

    *14 ani in care lucrurile au mers asa cum stim cu totii, am trait cu imaginea trupei imprimata pe scoarta. Marturisesc ca-mi era dor, uneori, de momentele noastre bune, dar nu poti trai doar din amintiri. Dupa 14 ani, reintalnirea cu Nicu a fost stranie, fara lacrimi, fara sentimentalisme, intrucat aflasem ca era in tara de doua saptamani, mai exact in Bucuresti.

    N-a dat niciun telefon pana in momentul in care incepuse sa inteleaga ca Phoenix este inca o firma in Romania si o afacere buna se mai putea face. Dupa toate astea, cred ca in firea oricarui om se poate ivi un sentiment mai mult sau mai putin nobil. Mi-am zis ca lucrurile se vor rezolva, doream sa-i vad pe ceilalti, iar intalnirea s-a produs curand, cu emotia, teama si curiozitatea revederii unor “prieteni” cu care nu ai comunicat timp de 14 ani nici macar printr-o vedere.

    *Ce a urmat, mai ales in ultima perioada, se poate citi si in ziarul “Ora”, unde se vorbeste despre lipsa mea de profesionalism. N-as avea nimic de spus, dar cred ca profesionalismul unui sef de trupa care apeleaza la playback pentru a salva pasaje sau chiar piese intregi ale unui spectacol, fara ca la final sa multumeasca modest si celui care a cantat majoritatea vocilor principale si a backgroundurilor vocale, lasa de dorit. Chiar ma intreb ce o fi fost oare in mintea celor care au platit bilete intre 1000 si 2000 de lei.

    Sper ca in acelasi ziar, si nu numai, sa apara cu litere de o schioapa si cat au castigat Chisu, Covaci & Company in acest turneu, precum si faptul ca au folosit in mod abuziv inregistrari in spectacole, cat si la vanzarea, tot abuziva (fara sa-mi plateasca “modesta participare”) a unor casete audio, video, CD-uri, albume cu vocea si bunavointa acelui “paranoic domn Baniciu”.

    *Semi-esecul turneului nu m-a bucurat, dar nu pot uita rolul minor pe care-l acorda Covaci solistului intr-o trupa. Asa se explica faptul ca D. Chisu a fost strict preocupat de propria promotie, eventual de cea a lui Covaci, pe care-l identifica 100% cu idea de Phoenix. Instrumentistii germani sunt adevarati profesionisti si bine intentionati, prezenta lor fiind benefica. Dar astfel, Phoenix devine un grup german – roman, modificandu-i-se radical identitatea. Respectand proportiile, nu pot sa nu subliniez faptul ca la toate grupurile mari din lume “frontman-ul” a contat si conteaza cel mai mult (vezi The Rolling Stones, The Who, Genesis, etc).

  8. kappl spune:

    @boban

    Sunt sigur cä existä unii care nu sunt incantati de lectura unor adeväruri despre legenda Phoenix, care au rämas ascunse de-a lungul deceniilor. Sunt chiar eu unul dintre cei care au täcut din gurä, ca nu cumva publicul si fanii sä afle anumite aspecte negative ale legendei. Aceastä atitudine am avut-o panä in momentul in care mi-am dat seama ce mare gresealä este sä taci in favoarea cuiva care te-a exploatat si subjugat in scopurile lui personale, in favoarea unei persoane care se considerä singur Phoenix, ignorand si nerecunoscand aportul colegilor la succesul legendei dar in acelasi timp folosindu-se din prisos de ideile, inspiratia si munca lor.
    Postarea in luminä a aspectelor negative si nepläcute ale unei legende si demascarea anumitor persoane care au ajuns sä se autonumeascä “SFANT”, este chiar o datorie in lumea democraticä in care presupunem cä träim.
    Mircea Baniciu a dezväluit multe nedreptäti din tabära legendei dar a fäcut o gresealä prin faptul cä s-a autocenzurat, neadmitandu-i domnului Partos sä publice intregul interviu.

    Ioji.

  9. Bansaraba spune:

    “Vlad Tepes”, opera-rock este de fapt mai vechiul proiect “Empire of Vampires”, pornit la inceputul anilor 80 de domnii Nicu Covaci si Mani Neumann (si altii?), continuat in 86-87 cu domnul Ioji Kappl (atunci a fost scoasa pe disc piesa Empire of Vampires) si adus in discutie de-a lungul anilor 90 pentru a esua, in final, in filmul Vlad Nemuritorul.

    Acum stiu de unde provine acea inregistrare a piesei Muzica si Muzichie cu dubasi…

  10. boban spune:

    Are cineva acea inregistrare?

  11. kappl spune:

    @Bansaraba

    Pari foarte informat ca si cum ai fi biograful Trupei Phoenix, deci al lui Covaci, care are pretentia de a fi singur Phoenix. Dar unele lucruri pe care le scrii sunt inexacte sau incomplete.
    Eu n-am participat la creatia acestei “Opere Rock” – “Vlad Tepes” sau “Empire of Vampires” in afara de faptul cä am produs piesa “Empire of Vampires” si atat. Piesa a apärut pe productia mea care trebuia sä aparä in 1991, dupä reunirea trupei cu Mircea Baniciu dar din päcate a apärut doar 6 ani mai tarziu sub numele “Aniversare 35″.
    Eu auzeam in acea vreme de acest proiect al lui Covaci, care povestea cä are un scenariu de musical si chiar de film cu acel nume “Empire of Vampires” si dädea impresia cä ar fi creatia lui, neamintind nici o clipä de adeväratul autor care e Victor Carcu. Asta-i povestea scurtä a lui “Vlad Tepes”, care-i mult mai lungä si complicatä.

    Ioji.

  12. Eduard Antoniu spune:

    Boban: “Nicu Covaci afirma” – Doamne, da’ cati de “eu” in pasajul acesta din acest interviu, domnule. Mai lipseau doar “Eu centrez si tot eu dau si cu capul” si ca intr-”O zi din viatza mea” a Divertisilor de acum peste 25 ani “Eu intreb, eu aud, eu produc, eu controlez, eu raspund”.

    Bansaraba: imi amintesc ca prin vis; o sambata dupa amiaza pe la finele lui ’76 sau inceputul lui ’77, clasa a X-a. A dat Octavian Ursulescu la “Radio-Recording”-ul de atunci parca finalul “Invocatiei”, “Muzica si muzichiie” si parca si “Dansul codrilor” si am remarcat ca sunau mai altfel decat ca pe disc. Erau cu Erlend Krauser si da, parca se auzeau si dubasii. In orice caz nu parea a mai fi tot Tzandarica la tobe si oricum il si vazusem in concert, tot cam in perioada aia, din nou cu Rosu si negru (cu Liviu Tudan, Mihaitza Muncioiu, Nicky Dorobantzusi, pachetul de suflatori – Elvir Tatomir printre ei) la Sala sporturilor din Iasi. Tot cam pe atunci si tot pe la Radio-Recording” au dat “Drum in piatra” si “Scurta privire asupra fructului” cu Rosu si negru (cred ca au aparut si pe disc mic). Si eu le-am prins si pe astea doua in concert. Incepeau chiar cu “Drum in piatra”. Intuneric bezna si RIP Tudan cantand partea de inceput, dupa care “explozie” la sintetizator si apoi si de lumini si piesa evoluand in jazz-funk-ul acela. Era durere.

  13. Bansaraba spune:

    @Ioji Kappl:

    Eu sunt biograful spiritului Phoenix. Cand am scris despre anii 80, am relatat despre fiecare dintre membrii care s-au reunit in 1989-1990 ce a facut in acest timp, chiar formatia Phoenix la acel moment mai insemna doar domnul Nicolae Covaci.

    Eu asa stiam, ca impreuna ati slefuit niste compozitii (mai precis Empire of Vampires si Running). Informatia am luat-o din episodul al 3-lea al Integralei Phoenix produs de Doru Ionescu, in care intr-un interviu ati spus:

    “Nicu tot mai venea pe la mine si faceam demo-uri si asa mai departe. De exemplu Empire of Vampires: am lucrat impreuna; si piese cu text englezesc in general: Bounty Man… ”

    Din cate stiu, tot din opera rock mai faceau parte si I need a friend (pe Baba Novak este Singur) si City of Angels (pe Baba Novak – Apocalipsa)

    Empire of Vampires a aparut in 1987 pe discul NDR – HörFest 87, impreuna cu Ciocarlia – care are o orchestratie mai proasta ca cea de pe single-ul produs de dumneavoastra in acelasi an. Sa inteleg ca desi nu ati participat la proiectul operei-rock Empire of Vampires, totusi ati lucrat la cateva piese separat?

  14. Bansaraba spune:

    @ Boban: Un fragment din piesa apare in episodul al 3-lea al Integralei Phoenix, pe la minutul 42.

  15. kappl spune:

    @Bansaraba

    Intr-adevär am lucrat cu Covaci la acele piese. As mai adäuga Ceata la acea listä. Cä aceste piese erau destinate acelei opere rock nu-mi era nici atuci si nu-mi este clar nici acuma. Covaci mä-ntreba doar dacä am timp si chef sä-l ajut sä-si imprime niste compozitii noi. Stia el de ce, era pentru el varianta cea mai ieftinä si si cu omul potrivit. Dacä era cinstit si-mi spunea ce scop are cu acele piese, poate cä iesea ceva din acea operä rock…

    Ioji.

  16. Mircea spune:

    http://www.bihoreanul.ro/cultura-timp-liber/week-end-phoenix-la-oradea-3790278
    Pai fratilor, Phoenix a ajuns o trupa pentru patroni. Gros e obrazul lui Covaci care mai si face pe moralistul. Am auzit si aberatiile despre Miorita. In interpretarea Mioritei s-au lansat genii ele culturii romane, Mircea Eliade, Lucian Blaga si altii. Balada are o dimensiune filosofica adanca, fata de care abordarea lui Covaci nu e decat o vulgarizare penibila. El a inteles ca acolo e unu care nu vrea sa-i bata pe aia doi care vor sa io faca. La atat se reduce semnificatia baladei pt Covaci, la o disputa de K1. Si mai are si aere de intelectual, mai bine si-ar vedea de whisky, motociclete si batai pentru ca asta e universul lui, si sa lase balta interpretarea miturilor populare pentru ca nu sunt de nasul lui de boxer.

  17. martin spune:

    Aici sunt marturiile celor care au fost la concertul de la cluj : http://194.117.236.129/forum/viewtopic.php?t=1784&start=15&sid=0aadbc1ab9ba13754f7af4636f256a21
    E clar ca totul a degenerat. Profesionalism zero si nesimtire fata de publicul caruia ii ceri bilete scumpe. Ca sa nu mai vorbesc de betii pe scena. Au fost intr-un hal de fara hal.

  18. VIESPEA spune:

    Toate ca toate dar unde scrie de semnificatia pe care ar incerca sa o dea Covaci baladei Miorita? Am citit articolul de mai multe ori si n-am vazut sa fi vorbit Covaci pe acolo.

    Eu nu cred ca Nicu Covaci nu intelege semnificatiile baladei Miorita.Si nu cred ca albumul Antemiorita se inspira din balada Miorita ori ca ar interpreta Covaci cum crede el balada birsanei.

    Covaci a spus de multe ori ca sint situatii cind trebuie sa mai ridici si capul din pamint,referindu-se la evenimente din istoria Romaniei.Si aici ii dau dreptate.

    De ce oare Biserica nu-i invata pe credinciosi ca Isus i-a gonit pe negustori din templu intr-un mod total nemioritic si nefilosofic?

    Ai dreptate Mircea,balada Miorita are intelesuri adinci.Problema este ca regimul comunist a folosit aceasta balada intr-un mod negativ.Elevii fiind invatati de mici sa fie umili,cu capul plecat si nu care cumva sa lupte pentru dreptate,libertate,adevar.

    Toti astia care vorbim pe forumuri judecam uneori prea dur,prea ne folosim de defectele unuia ori altuia.Eu sint sigur ca noi toti avem anumite defecte pe care le au Covaci,Baniciu si ceilalti.

    Dar citi din noi au calitatile lor?

    Eu am incetat sa ma folosesc de defectele lui Mircea Baniciu pentru ca mi-am dat seama ca niciodata nu pot avea calitatile lui Mircea Baniciu si nici nu pot cinta ca el.

    Este valabil si in cazul lui Nicu Covaci.Sa fie judecat doar de aia care au calitatile sale si care au realizat in plan muzical ce a realizat el si ceilalti din trupa.

    Este valabil si pentru Bogdan Bradu.Unii il jignesc si arunca cuvinte pline de jeg in el.Toti aia care il jignesc sa se duca in locul lui pe scena si sa cinte ei cum cinta Mircea Baniciu.Cind vor reusi acest lucru eu promit ca voi bea toata apa din Marea Neagra.

    Nu pot sa ii inteleg pe aia care fac in viata lucruri ce nu le face placere.Pentru ce naiba se mai intereseaza de Phoenix anumiti fani daca nu le face placere actuala formula de trupa? Eu daca as fi fan inrait al lui Mircea Baniciu nici nu m-as mai interesa de Covaci si ceilalti.

    Am impresia ca unii sint masochisti.Nu le place actuala trupa Phoenix dar din placerea de-a fi supusi diferitelor suferinte se intereseaza in continuare de trupa.

    In ce ma priveste nu am asemenea suferinte.Daca Baniciu,Ioji si Mani s-ar intoarce in Phoenix ar fi fain.Daca nu se vor intoarce voi urmari in continuare activitatea lor.A trupei lui Covaci,si a celorlalti.

    Nu mi-ar strica sa am in colectia de cd-uri pe Mesterul Manole si pe Antemiorita.

  19. VIESPEA spune:

    Pt Martin

    Acolo sint doua marturii.Una negativa,alta pozitiva.E clar c-ai citit doar aia negativa.

  20. bobitza spune:

    Ce trupa de comici au devenit cei de la pseudo phoenixul lui covaci. Umbla prin tara sa cante pe la patroni prin restaurante. Urmeaza nunti, botezuri. Inteleg ca e criza fratilor, dar chiar au murit toti pestii din mediterana, ca doar zicea covaci ca el cand nu mai are bani isi procura hrana prin pescuit. Inteleg ca el sta pe-o insula acolo, e un fel de Robinson Crusoe, iar Contras e Vineri, parca asa-l chema pe personaj. Eu zic ca trebuie sa ne amuzam si sa facem haz de necaz. Eu unul nu ma mai enervez. Ei se fac de rasul lumii, asa ca merita luati in ras.

  21. Eduard Antoniu spune:

    Mai, imi pare rau ca exact azi e ziua lui (dar pana am stiut de el stiam de ziua asta numai ca fiind ziua sora-mi si a lui Tzandarica) si deci nu ar trebui sa spun astea. Dar, avand in vedere cum se poarta el cu oamenii, ce atitudine/arogantza are imi asum riscul sa continui. Anul trecut pe vremea asta a aparut pe forum un reportaj despre cum si-a(u) sarbatorit ziua de nastere in Spania. Vazand pozele si parca si ceva filmari de acolo, eu le-am spus oamenilor: “Mai, voua nu vi-i clar deja cine e viitorul solist vocal la Phoenix?” Si analizam traiectoria: balerin -> manager -> vocalist/percutionist. Parca Baniciu spunea “Suntem singura trupa care canta cu impresarul pe scena”. Ma gandeam pe atunci ca, intrucat el practic copie infatisarea lui Covaci si uneori chiar il enerveaza standu-i la dispozitie si gata sa sara cu absolut orice (am vazut in concert la Montreal paca, acu’ aproape patru ani, cum s-a impotrivit Covaci cand a sarit Contrash sa-l ajute sa-si puna chitara), ceea e totusi laudabil, el e mai potrivit pentru Covaci care poate nu accepta personalitati muzicale cu care sa discute in contradictoriu. Si atunci, in schimb, Covaci ii da m^na libera la ce vrea Contrash de fapt. Ulterior m-am trezit cu un mesaj injurios trimis din contul lui Contrash de pe acel forum. A trecut deci un an de la aniversarea aceea si acuma ati vazut poza aia de pe forum, la microfon si cu betzele de percutie in m^na.

    Probabil se vrea deja un fel de Franz DiCioccio (baterie/solist vocal – Premiata Forneria Marconi). Acestea fiind zise, ma grabesc sa-mi pregatesc deja chilotzii de tabla sa vedem ce ma mai asteapta acuma.

  22. Adrian spune:

    Eu am avut sansa la Cluj sa vorbesc cu Bogdan Bradu. Este un baiat exceptional cu o voce exceptionala, care trebuie sa poarte din pacate povara inlocuirii lui Mircea Baniciu.

    Consider ca Bogdan nu are nici o vina pentru ceea ce a ajuns Phoenix, iar Covaci are o vina dar totusi nu asa mare. Contras este cel ce a stricat aceasta legenda. Totusi nu pot sa pricep cum unui asemenea derbedeu ii este permis sa strice Phoenix-ul prin toate ce le face. :(

  23. kappl spune:

    @Adrian

    Principalul vinovat de desträmarea legendei este cel care se socoteste seful. El a luat hotärari aberante care au periclitat in multe situatii existenta trupei ignorand pärerile colegilor, el i-a dat lui Ionut manä liberä, el a incercat si incearcä sä-l transforme pe Ionut din manager in artist. Ionut isi incearcä doar granitele. Dar nici seful nu e singurul vinovat. Vinovati sunt si cei care-i dau apä la moarä si care-i inghit atitudinea si se lasä orbiti de superficialitäti si influentati de aparente nu de fapte. Acestia ii confirmä atitudinea.

    Ioji.

  24. Adrian spune:

    Ai dreptate Ioji. Mersi de raspuns. :)

    Haide totusi sa vorbim despre topic-ul destinat acestei sectiuni. :)
    Ai putea sa ne spui o data cu aproximatie cand o sa lansati Mesterul Manole? Si ati inregistrat pana acuma ceva piese? :) mersi mult. Multa putere de lucru. ;)

  25. radovan spune:

    Sunt de acord cu d/nul Kappl, sa nu ne lasam inselati de aparente. faptul ca Contrash iese-n fata nu e vina lui. E vina sefului care-i permite. Contras il pupa-n fund pe sef, iar rasplata e pozitia de vedeta. Nu e exclus ca pe termen lung, Contras sa-si faca niste calcule din care el sa iasa marele beneficiar material al legendei phoenix. Cred ca ne putem gandi si la asta.

  26. Eduard Antoniu spune:

    Mircea, Viespea: Daca proiectatul album Phoenix se cheama “AnteMiorita”, atunci poate ca voia Covaci sa ilustreze prin arta o ipoteza privind ceea ce ar fi putut fi inainte de “Miorita”, nu sa (re)interpreteze balada. Cred ca ce spune Covaci in fragmentul YouTube pe care l-ai pus, Viespea, intareste ideea asta. Ori, daca e adevarat, atunci asa ceva ar fi fost chiar foarte interesant pentru mine unul, fiindca nu e neaparat nevoie ca versiunea oficiala a istoriei pe care am invatat-o in shcoala sa fie totodata si cea adevarata.

    Ma mai gandeam ca ce spuneam ieri se nimerea a fi cam pe cand ziua lui Contrash era pe terminate. Ori, asa cum se stie, “Ziua fiind pe terminate/Noaptea o alunga departe/Cu-ale ei cohorte/Zeci de umbre negre/Ursii, cei din codrii negri/R^sii, umbre iuti pe ramuri/Bufniti, vestitorii noptii/Corbii, negre flamuri”. H~a, H~aaaa! :D

  27. VIESPEA spune:

    Pt Radovan

    Insinuezi ca Ionut Contras doreste sa fie infiat de Nicu Covaci si sa devina mostenitorul acestuia? Si ca de asta se comporta in felul asta?

    Pt Eduard

    Ai dreptate.Cam asta doream sa spun c-ar dori Covaci sa faca cu Antemiorita.

  28. paranghelie spune:

    eu tot nu pot sa inteleg cat va mai poate tine raca asta impotriva lui Covaci fratilor. Blogul d-lui Kappl a devenit o hazna de dejectii impotriva uneia dintre cele mai frumoase legende muzicale romanesti.

    Ce rost avea, ma intreb eu, sa stiu de toate rautatile si mizeriile din trupa Phoenix? Cu ce ma incalzeste pe mine? D-le Kappl si Baniciu, nu ati facut decat sa aruncati singuri cu cacao in muzica pe care ati creat-o. Ca credeti-ma, mi-am pierdut toata bucuria de a asculta vechile albume; pt ca ma gandesc ca vezi doamne, Baniciu manca salam cu soia si vindea sticle goale in timp ce lucra la Mugur de fluieri. Sa fim seriosi. Daca era asa de infometat, nu statea dumnealui in trupa atata timp. Si mai ales sa revina in 1992. Adica nu cred ca avea dansul un suflet atat de mare incat sa se jertfeasca pe altarul muzicii Phoenix si sa inghita din nou toate rautatile lui Covaci doar de dragul legendei.

    Cat o fi Covaci de negru pe dinauntru, il apreciez din suflet ca nu murdareste imaginea Phoenix asa cum o murdariti Dvs. La ce bun, va intreb inca o data?
    Nu Covaci a stricat legenda, ci Dvs. cei care aveti bloguri.
    Avem cu totii dreptul la opinie, dar uneori anumite lucruri e bine sa nu fie date multimii. Nu cred ca va ajuta cu nimic pe Dvs. personal, poate doar o bucurie rautacioasa, faptul ca acum toata Romania stie cat ati suferit de mult din cauza lui Covaci.

    Sunt curios daca o sa imi postati mesajul.

    Sper sa

  29. Malaianu Mihai spune:

    Pentru a inveseli un pic atmosfera va invit sa urmariti o inregistrare din concertul aniversar Phoenix – 45 de ani (cel de la Sala Palatului).

    Surpriza este faptul ca inceputul piesei e interpretat ca si in varianta originala chiar de catre Ioji.

    Partea haioasa o reprezinta comentariile unor spectatori care se aud la inceputul piesei:
    - Cum canta bah “Mugur de fluier” fara fluier?
    - Este baaaaa … Ioji !

    Si nu in ultimul rand, ma bucura faptul ca atat Ioji, cat si Mircea Baniciu dedica un pic de timp fanilor prin intermediul celor doua blog-uri, ceea ce este ADMIRABIL!

  30. Eduard Antoniu spune:

    Viespea, cred ca Radovan a avut in vedere conceptul de “legacy”.

    Perpetuarea traditiei. “Mostenire” in sensul de “ducere mai departe”.

    Cam ca-n “Urmasilor mei Vacaresti…”, daca vrei. Phoenix face parte acum din tezaurul culturii rom^nesti. Nu-i lipsit de importantza pe ale cui maini incape legenda asta, ce va face din ea, ce vrea sa scoata din ea.

    Compara, te rog, daca vrei, cu ce visa Andrei, administratorul forumului, pe cand termina liceul: spera sa descopere ceva prin care sa se imbogateasca de t^nar si sa “iasa la pensie” la numai 25 ani. Ce ar fi vrut sa faca daca s-ar fi imbogatit peste noapte, de t^nar? Sa cumpere el de la TVR filmarea de la Costesti si asa s-o putem vedea cu totii.

    Un vis frumos, de t^nar. Acum e student. Am fost si noi sau nu, a trecut viatza pe langa noi sau nu, oricum a curs insa si treptat a trebuit sa ne mai si ajustam asteptarile, sperantele, idealurile… “Vanturile, valurile”…

  31. kappl spune:

    @paranghelie

    Paranghelie, un cuvant folosit des de Covaci in legäturä cu colegii lui intr-un anumit scop.
    Mi-am permis sä zgirii smaltul care acoperä statuia unui idol ca sä iasä adevärul la suprafatä.
    Ar trebui sä te bucuri sä afli pretul pe care l-am plätit noi toti pentru aceastä legendä, nu numai Covaci, care incearcä sä-si atrbuie toate meritele.
    Baniciu nu era singurul care manca salam de soia si vindea sticle goale ci o fäcea cu Costin Petrescu si Ioji Kappl, in timp ce sefu’ isi depunea in dulap teancurile de sute.
    Trupa s-a reunit in 1990 din suflet si de dragul legendei nu de altceva.
    Covaci a reusit prin politica sa sä determine pe unii ca tine sä creadä cä Legenda Phoenix e sinonimä numele lui. Imi recunosc greseala in acest sens prin faptul cä am stat intotdeauna in spatele sefului si am täcut ca vai doamne sä nu däunez legendei. Eroare mare.
    Si te mai intreb incä o chestie, ce poate däuna mai mult legendei decat concertele asazisei Phoenix din ultima perioadä si atitudinea sefului fatä de public si fatä de fostii colegi?
    Gäsesc magnifice posibilitätile actuale de märturisire a adevärului. Cit timp mai doresti ca masele sä fie induse in eroare. A trecut vremea in care se puteau vinde minciuni.
    Sant mandru de curajul dovedit in demascarea unor fapte nedrepte.
    Dacä vei stii sä desparti legenda adeväratä de epigonii ei sunt sigur cä vei putea asculta muzica ei cu aceeasi pläcere ca si-nainte de eclat.

    Ioji.

  32. Adrian spune:

    Paranghelie : Daca pe tine nu te incalzeste cu nimic sa stii despre viata membrilor Phoenix, asta e problema ta.

    In primul rand, inainte ca Baniciu si Kappl sa fie dati afara din Phoenix, nu au existat certuri publice, inafara de cateva intepaturi dintre Baniciu si Covaci( dar acestea au existat tot timpul), si deci acestea nu au putut contribui la destramarea trupei.

    Nu vreau sa il hulesc pe Covaci si imi pare rau ca a procedat cum a procedat, dar acest fapt nu o sa imi schimbe respectul meu fata de Covaci. Dar sunt anumite lucruri care trebuie sa fie spuse. Tu uiti ca, Covaci de fiecare data cand avea ocazia arunca cu noroi in Baniciu si Kappl, de la conferinte de presa la concerte. Cu totii am auzit cuvinte precum “tradatori”,”lasi”,etc…
    Si inca ceva, incearca sa il contactezi pe Covaci pe net sa vedem daca iti va raspude.

    De ce trebuia Ioji sa taca in timp ce era atacat si in timp ce altii induceau lumea in eroare? Noi nu avem dreptul la o alta opinie inafara de cea a lui Nicu?

  33. kappl spune:

    @Paranghelie

    In afarä de asta te mai itreb: cui sä ne impärtäsim sentimentele si durerile ce ne apasä, dacä nu fanilor care au tinut legenda in viatä cu toate au fost deseori tratati cu nedrept ca räsplatä? Nu meritä acesti fani sä afle adevärul?

  34. kappl spune:

    @Paranghelie

    Mai vreau sä-ti spun si aceasta:
    Trebuia sä-mi deschid gura mult mai devreme, cel tarziu dupä lectura acelei “capodopere” literare “Phoenix – insä eu” unde nu numai eu sunt aruncat cu noroi ci si alti colegi ai mei.

  35. bantean spune:

    Nu am mai prea scris in ultima vreme. Pe cand o faceam, incercam sa fiu cat de obiectiv posibil dar – de multe ori – am fost socotit fan Covaci…
    In realitate, ii apreciez la fel de mult pe toti membrii Phoenix iar trupa “de aur” este (a fost) fara doar si poate: Covaci, Kappl, Baniciu, Tzandarica!
    Asa ca imi este cu adevarat f. greu sa iau partea unuia sau altuia dintre ei!

    Covaci a fost dintotdeauna foarte sever, conducand trupa cu “bratz de fier”…
    Cu toate acestea, cred ca problemele adevarate ale trupei au aparut in Germania!
    Se stie ca nici o trupa nu apare “peste noapte”. In spatele oricarei formatii care a reusit “big time”, exista ani si ani de sacrificii!

    Phoenix in Germania s-a dezmembrat mult prea devreme! Cred ca daca rezistau mai mult timp impreuna ar fi avut o sansa mai mare de reusita…

    Madhouse a fost un proiect prin care trebuia sa se demonstreze (printre altele) ca “ei” stiu mai bine decat Covaci. Dar, s-a demonstrat contrariul!

    Covaci are meritul de a-i fi adus pe toti ceilalti in Germania! A renuntat la o eventuala viata usoara (lipsita de mari raspunderi) in Olanda (unde emigrase initial), s-a intors in tara si a facut ceea ce stim ca a facut.
    La scurt timp dupa acest gest, a ramas fara trupa…

    Cum vad cei implicati lucrurile, astazi?

    Pai…:
    Tzandarica canta cu Covaci si conform diverselor declaratii, o face socotindu-se (vesnic) indatorat gestului acestuia, atunci, la scoaterea din tara…
    Moni (OK, el a fost adus din America…), canta cu Covaci.
    Erlend Krauser a luat distanta fata de “tot”. Conform recentului interviu dat la TVR Cultural, el nu se considera (si pe buna dreptate) f. important la Phoenix. In plus, – in acelasi interviu – el identifica spiritul Phoenix cu…Nicu Covaci.

    Se pare ca cel mai inversunat “adversar” ramane Joji…
    Pe de alta parte, el este cel care a avut si cea mai mare contributie muzicala la cele trei capodopere din anii ’70, alaturi de Covaci.

    (Povestea lui Baniciu este foarte diferita si nu o comentez…).

    Stiu ca am simplificat mult lucrurile, dar cred ca nu am spus lucruri gresite…

    Inca o data, datorita celor de mai sus (si evident si datorita calitatilor artistice si de compozitor) , nu vad cum altcineva decat Covaci ar putea sa fie …seful trupei Phoenix.
    A facut Covaci greseli? Fara indoiala. Iar in ultimul timp chiar am aflat care au fost multe din aceste greseli.
    Este trist!
    Dar nu cred ca ajuta prea mult sa stim aceste lucruri. Muzica buna ramane si la fel si contributia lui Joji & comp…

    Viata merge mai departe si la fel si Phoenix. Bine sau rau…

    Baniciu continua pe drumul lui, mai nou (si) alaturi de Kappl.

    Cred ca este timpul sa lasam trecutul si sa ne gandim la viitor…

  36. Marc spune:

    @Banatean

    sigur ca seful este a fost si va fi Covaci. Nimeni, nici chiar cei doi fosti colegi Baniciu si Kappl nu au comentat vreodata acest aspect. Nu cred ca asta-i problema.

    Dar, trecand peste rutina, ce inseamna sa fii seful unei trupe? Sa-i dai o imagine, sa-i croiesti un drum, sa fii seful “muzical”? Probabil cate un pic din toate asta.

    Covaci a esuat in ultimii ani. Probabil ca dupa ’89, zic unii ca si dupa ’79. E discutabil. Cei doi s-au intors in Phoenix in 91 si asta a fost un semn ca nu considerau totusi lucrurile incheiate, si au dorit sa mearga mai departe. Kappl si Baniciu au contribuit si in ’70 la muzica Phoenix, asta e clar, dar Covaci si-a asumat mereu pozitia “eu am facut totul”.

    De aici pornesc certurile si aici e de fapt marut discordiei.

    Si ca sa continui ideea unui comentator, mie nu mi se pare ca cineva sta pe loc.

    Noi nu stam… Covaci merge pe drumul lui, Kappl sunt convins ca va avea noutati in curand, Baniciu nu mai vorbim…

  37. kappl spune:

    @bantean

    n-am ce face, trebuie sä-ti räspund, desi mä oboseste sä trebuiascä sä repet aceleasi lucruri de nu stiu cate ori.
    Pe acest blog nu asteaptä nimeni de la cineva sä ia partea unuia sau altuia. Tot ce se asteaptä este o obiectivitate cat de cat.

    In Phoenix n-a fost niciodatä nevoie de un conducätor sever cu “brat de fier”. Succesul s-a näscut färä severitate si brat de fier. Cu severitate si cu brat de fier s-a obtinut exact contrariul celor asteptate. Covaci a devenit sever dupä ce a apärut succesul si banii in trupä. Creativitatea in trupä a avut loc atunci cand domnea prietnia si armonia.

    Problemele in trupä NU! au apärut de-abia in Germania. Ele existau deja in tarä tocmai din cauza acestei severitäti si a bratului de fier pe care nu-l acceptam nici eu nici Baniciu. In Germania au ajuns problemele la apogeu, lucru care a adus dupä sine desträmarea. Cu muzica noasträ ajunsesem prea tarziu in occident unde apäruserä curente noi ca new wave, punk, ska, si altele. Muzica noasträ nu a fost acceptatä de casele de discuri. La acestea s-a adäugat lipsa de concerte care a dus la lipsä de bani, lipsä de incredere si la datorii mari.

    Tu dacä crezi cä domnul Covaci ne-a scos din tarä numai de dragul nostru päi atunci te-nseli amarnic. La aceastä aventurä ne-am riscat toti viata in mod egal. Lui Covaci ii mergea mizerabil in Olanda, nimeni nu-l bäga in seamä. Si in aceastä aventurä sä nu-l uitäm pe pritenul meu Alex Polgar, care l-a adus pe Covaci in Germania si färä care n-am fi putut evada.

    Madhouse a reusit cel putin sä imprime 2 productii de studiou si un LP scos pe piatä si a dat peste 120 de concerte in cei doar 2 ani de activtate.

    Eu nu sunt “adversarul” inversunat al nimänui dar nu accept ca cineva sä mä calce in picioare färä sä musc. Acele capodopere s-au creat atunci cand eram prieteni. Si Beatles a existat atata timp cat membrii ei erau prieteni. Insä Beatlesii au avut caracterul sä tragä o concluzie si sä accepte sfarsitul. Nici unul dintre ei n-a avut tupeul sä spunä: “Eu sunt Beatles” si sä-si continue activitatea muzicalä sub acel nume.

    Cea mai mare gresealä a lui Covaci e sä nu-l fi luat pe Baniciu, vocea de bazä a trupei, in Germania. Crezand cä-i face o fentä lui Mircea si-a fäcut-o lui insusi.
    Acum poate sä-si exercite severitatea si sä-si foloseascä bratul de fier dacä are cu cine si nu-l mai impiedicäm nici noi ästialalti Phoenix-si. Ai sä mä-ntrebi dacä mä simt incä Phoenix si am sä-ti räspund: bine-nteles, asa cum are dreptul sä se simtä si Mircea Baniciu si Costin Petrescu si Sepi Valeriu si Victor Carcu si Andrei Ujicä si Serban Foartä si incä multi altii, chiar dacä domnul Covaci si-a asigurat acest nume prin patentare.
    Este trist dar adevärat.

    Dar dupä cum spui si tu, nu e cazul sä ne uitäm inapoi ci sä privim in viitor.

    Ioji.

  38. radovan spune:

    Nicu Covaci are meritele lui, dar orice dictator sfarseste singur. Era firesc ca in Germania el sa ramana singur. Intr-o tara libera era greu sa-i mai tii sub supunere pe toti, mai ales atunci cand nu asculti de parerea nimanui.
    Pe de alta parte vreau sa atrag atentia unui fapt, care in opinia mea e deosebit de grav. Acest fapt manipulator sta la baza confiscarii de catre Nicu Covaci a legendei Phoenix.
    Si acum sa ma explic: Nicu Covaci repeta de decenii ca ei sunt haiduci si ca mesajul phoenix e unul haiducesc. Fals. Mesajul pieselor phoenix este cu totul altul si pt asta e suficient sa studiem proportia pieselor haiducesti. In afara de Andri Popa si Strunga, care sunt explicit haiducesti nu mai sunt alte melodii cu acest mesaj. Hai sa zicem ca prin extindere putem include si piesele cu caracter evocator istoric: Negru Voda, Pavel Chinezu. In rest piesele Phoenix respira prin alte spatii, ale naturii, ale mitului, ritualului. Aceste piese dau grosul repertoriului, nicidecum cele haiducesti. De ce a insistat Covaci pe ideea de haiducie? In primul rand pentru ca i se potrivea lui cel mai bine imaginea de haiduc rebel. Fizicul il recomanda cel mai bine pentru imaginea de haiduc. In felul acesta spiritul phoenix fiind asociat cu haiducismul ajungea sa fie asociat si cu imaginea lui Covaci. De aici n-a mai fost decat un pas pana la identificarea totala in ochii fanilor si a opiniei publice, a Phoenix-ului cu Covaci. Nu stiu daca Nicu Covaci a avut un plan in acest sens, dar mi-e clar ca are ceva diabolic in el. De pierdut, din treaba asta, a pierdut adevaratul spirit phoenix la care au lucrat printre altii, Victor Carcu, Josef Kappl, Seban Foarta, Andrei Ujica, Mircea Baniciu, Sepi Valeriu, Costin Petrescu si bineinteles si Nicu Covaci, deci nu doar Nicu Covaci.

  39. Doru Dragan spune:

    Nimeni nu a negat vreodata contributiile lui Victor Carcu, Josef Kappl, Seban Foarta, Andrei Ujica, Mircea Baniciu, Sepi Valeriu, Costin Petrescu etc. Nici macar Nicu Covaci. Din cate stiu eu (de la “radio sant” :) si din ceea ce am vazut cu ochii mei) Nicu a fost “mana de fier” inca din prima varianta PHOENIX. Adica a facut pe sefu’. Adica a impus o anumita atitudine de profesionalism. Al doilea PHOENIX a fost facut exact in stilul actual Nicu Covaci. Adica de la ZERO. Ioji Kappl si Mircea Baniciu au fost cooptati de Nicu in noul PHOENIX. Cei doi fiind mai tineri si fara “aura” pe care o avea Nicu, a fost clar inca de la inceput cine e sefu’. Prietenia care a urmat s-a format cu “ingaduinta” sefului :) Dar era clar cine conduce. Nicu era manager, impresar etc. Banii (spune si singur, nu trebuia sa dezvaluie nimeni) ii lua el si ii punea in dulap la Tusi. De acolo le dadea la baieti cat le trebuia (sau cat credea el, asta nu mai stiu). E clar si ce a facut cu banii (o fi si mancat si baut, da’ nu era pe vremea aia mai gras decat ceilalti :) ). A luat statiile si boxele. Le-a vandut si a mancat banii? Nu cred. Poate sa zica cine ce vrea, ca nu stie sa cante, ca n-are voce, ca nici sa compuna nu prea stie, ca la chitara e zero … etc. Fara el nu era PHOENIX. Toti cei mentionati si-au adus contributialor. Foarte serioasa. Nicu a fost liantul/catalizatorul. El a avut ideile de baza si el a insistat sa fie puse in aplicare. Serban Foarta este un poet foarte interesant. Cati ar fi stiut de versurile lui fara PHOENIX? Ioji draga, te rog sa dai un citat din cartea lui Nicu in care te-a denigrat.

  40. bantean spune:

    Am fost constient (si am si scris) in mesajul precedent ca am prezentat lucrurile extrem de “simplificate”. Si am facut-o tot ptr. ca deja s-au scris si am scris la randul meu o gramada de pareri pe acest blog, de cand s-a infiintat el si deci nu vroiam sa (ma) repet…Chiar poate deveni plictisitor…
    Am comparat acum cateva luni deja Phoenix cu Beatles si am fost partial de aceeasi parere cu Joji. Partial, deoarece comparatia nu se poate face integral intre o trupa afirmata pe plan international si alta, dependenta de un spatiu geografic extrem de restrans…
    Am scris multe si nu cred ca am aberat, sincer sa fiu. De aceea nu am sa ma mai “intind” prea mult. Cei interesati pot (si poate ar trebui) sa “rasfoiasca” un pic acest blog…
    Esenta mesajului meu anterior era de fapt chiar finalul lui: “Cred ca este timpul sa lasam trecutul si sa ne gandim la viitor…”.

    A tot “talmaci si rastalmaci” (?) ce s-a petrecut (in realitate sau nu?), ce a spus unul sau altul, cine are dreptate sau nu…, de ce Covaci a planificat diabolic imaginea haiduceasca (mai, mai…), deh, poate sa fie un fel de a ne petrece timpul liber )):- , dar pana la urma tot nu s-a aflat ce a fost mai intai : oul sau gaina…
    Am putea la fel de bine sa dam frau imaginatiei si sa incecam sa ne inchipuim ce s-ar fi intamplat in alte situatii, “scenarii”. De ex. :
    Cum ar fi fost daca in anii ’70 Covaci ar fi gasit alt basist si alt solist vocal?
    Cum ar fi fost daca Nicu ar fi ramas in Olanda si ceilalti in Romania continuand sa cante (pana in “zilele noastre”, de ex.). ( De fapt la aceasta intrebare, Erlend Krauser isi cam da cu parerea – partial – in interviul mai sus amintit…).
    Cum ar fi fost daca Phoenix ar fi continuat sa lupte in ciuda greutatilor, inca vreo 2 ani in Germania?
    Etc., etc…
    Unii dintre noi vor specula intr-un fel, altii, in alt fel…
    Dar de stiut cu siguranta Nu vom stii niciodata!
    Ceea ce “stim” fara nici o umbra de indoiala este MUZICA facuta de “Phoenix”!
    Sa ne bucuram ca …s-a intamplat si hai sa mergem mai departe….!

  41. peraspera spune:

    @viespea
    “Este valabil si in cazul lui Nicu Covaci.Sa fie judecat doar de aia care au calitatile sale si care au realizat in plan muzical ce a realizat el si ceilalti din trupa.”
    Pe Covaci ca om l-o judeca Dumnezeu, nu e treaba mea, dar despre creatia lui consider ca-mi pot da cu parerea ca un umil consumator si platitor de bilet ce sunt. Cand dau 50 sau 100 de lei sa aud playback-uri, gafaieli, poticniri si altele, consider ca pot sa am o atitudine critica.
    Si eu zic ca e gresit sa punem in aceesi oala omul si creatia sa. Poti fi om de nimic si geniu in acelasi timp. Ce face omul in casa lui, in baie, nu ma intereseaza. Pentru ca vreau sa ma bucur in continuare de muzica lui, si nu e vorba numai de Covaci. Consider de altfel ca e gresita ideea ca despre opera lui Shopenhauer poate discuta doar Kant, sau invers, sau si mai rau Nelson Mandela, o somitate in domeniul sau.

    Si ca sa mai pun si eu paie pe foc : din 1992 pana in 2008 sunt 16 ani, daca era asa rau sub jugul lui Covaci de ce le-a trebuit celorlalti atat de mult timp sa-si dea seama ca nu sunt pe drumul cel bun ?

    @Ioji Kappl
    pentru cei mai multi idolul nu era Covaci sau Kappl sau Baniciu ci Phoenix, si fiecare scandal, cearta, jignire si nu numai, nu zgarie smaltul unui anumit idol, ci da vartos cu tarnacopul intr-o legenda care s-a numit Phoenix si care este sinonima cu adolescenta si tineretea unora. Si asta doare. Dar asta intr-adevar e doar problema noastra.

  42. Eduard Antoniu spune:

    @Radovan:

    1. Germania – ar mai fi ceva, un fel de “prietenul la nevoie se cunoaste”. Problemele din trupa dinainte de plecare s-au acutizat, accentuat, daca nu cumva chiar au explodat, intr-o experientza asa dura cum a fost o emigrare asa brusca si care fara doar si poate a mai presupus si lupta cu supravietuirea.

    2. Construirea imaginii publice – in carte spune Nicu Covaci ca el mai participa si pe la seminarii de parapsihologie si ca intelesese de timpuriu puterea de care poate dispune un artist pe scena, evoluand in fatza unui public pe care poate ajunge chiar a-l stapani/”dirija” daca vrea.

    @Doru Dragan:

    “a fost clar inca de la inceput cine e sefu’”

    Parca Dan Aldea spune in mini-interviul acela “Sfinx contra Phoenix” din Flacara de acu’ vreo 35 ani, interviu de dinainte de plecarea Phoenixului la festival Spot dar publicat dupa: “Imi place tenacitatea tipic banatzeana cu care isi conduce trupa”. Daca astea or fi fost cuvintele lui atunci…

  43. Liv Bonta spune:

    „Tu dacä crezi cä domnul Covaci ne-a scos din tarä numai de dragul nostru päi atunci te-nseli amarnic. La aceastä aventurä ne-am riscat toti viata in mod egal. Lui Covaci ii mergea mizerabil in Olanda, nimeni nu-l bäga in seamä. Si in aceastä aventurä sä nu-l uitäm pe pritenul meu Alex Polgar, care l-a adus pe Covaci in Germania si färä care n-am fi putut evada.” (Ioji Kappl)
    Am citit acu’ vreo luna o stire, provenita din societatea americana: un tip (doctor de altfel) i-a cedat acum cativa ani un rinichi sotiei; transplant reusit, compatibilitate etc; recent sotia a intentat proces de divort, ma rog, nu s-au prezentat motivele…Ma gandesc ca nu mai era multumita de casnicie, poate de faptul ca omul incepuse sa aibe probleme de sanatate, sex s.a.m.d….Sau poate ca el se purta in casa ca un tiran…In fine, reactia lui la proces a fost sa –si ceara rinichiul inapoi sau o suma mare de bani.
    Nu stiu si n-am elemente sa ma pronunt a cui este dreptatea sau cu cine as tine. La scara evident redusa, si cu ajustarile de rigoare, mi s-au relevat oaresce similitudini…
    Eu unu’ cred ca, daca ar fi fost (sau ar fi devenit) un dictator insuportabil, omul n-ar fi facut gestul suprem pe care l-a facut… Tiranii sunt egolatri, egocentristi, egoisti, ego, ego, ego…
    Hai, poftim, sa nu-l facem erou pe Nicu pentru actiunea din 1977 dar nici sa-i facem praf pana si gestul facut atunci…si asta numai pentru ca suntem in razboi…Cat valoreaza in viata noastra 12 ani de libertate si cei care au urmat acestei deschideri? Vreun sfert de rinichi…?
    Pace tie, Tandarica!

  44. kappl spune:

    @Bantean

    Iti räspund scurt:
    -Inaite de componenta cu Baniciu si Kappl au existat nenumärate variante ale trupei Phoenix, färä succes.
    -Dacä Covaci rämanea in Olanda si noi in Romania, sunt sigur cä nu renuntam la muzicä si nici la spiritul Phoenix. In acel an cat a lipsit Covaci, ne-am desfäsurat activitatea pe mai departe dand nenumärate concerte in totä tara cu mare succes. Intrebarea e cat am fi rezistat panä ne-ar fi interzis si pe noi färä Covaci.
    -In Germania nu se mai putea rezista nici o säptämanä pentru cä eram sacrificati pierzaniei. Dacä mai continuam cu datoriile riscam, cel putin Krauser si eu care aveam deja cetätenia Germanä, sä inträm chiar la puscärie. Dar intelegeti o datä situatia imposibilä in care ne aflam!

    @Peraspera

    In acei 16 ani am päräsit trupa de vreo 3 ori din cauza neintelegerilor, de ordin politic si chiar muzical, cu Covaci. Cu toate acestea m-am intors intotdeauna cu speranta cä se vor schimba lucrurile.
    Cine a dat cu tarnäcopul ani de zile a spart buba din care s-a revärsat toatä mizeria.

    Ioji.

  45. kappl spune:

    @Liv Bonta

    Fii sigur dragul meu cä acea “LIBERTATE” m-a costat foarte scump. Am restituit vreo 10 rinichi, nu unul si asta o stie Covaci!
    Respectele mele fatä de Ovidiu Lipan in primul rand pentru calitätile sale si-n al doilea rand pentru faptul cä rezistä incä la acele “concerte” Phoenix. Poate o fi avand si alte motive sä rämanä la Covaci in trupä, in afarä de cele declarate, mai stii?

    Ioji.

  46. Doru Dragan spune:

    Ca deobicei Ioji pe mine ma ignora :) cu toate ca am impresia ca vorbesc destul de la obiect si nici nu cred ca sunt obraznic.
    - Intre Phoenix1 si Phoenix2 nu a existat nimic pe scena. Or fi fost auditii, repetitii … etc. dar nu a fost nici un concert. Am fost aici si cred ca stiu. Dealtfel pauza dintre cele doua variante Phoenix a fost destul de mica avand in vedere ca odata cu lansarea versiunii noi la Casa Studentilor s-au prezentat deja si piese din Cei ce ne-au dat nume.
    - Dupa plecarea lui Covaci in Olanda or fi fost nenumarate concerte in tara dar eu in Timisoara nu am vazut nici unul fara Covaci.
    - Acuzatiile acum pentru ceea ce s-a intamplat in Germania nu au rost. Fiecare s-a descurcat cum a putut. O analiza insa se poate face fara a acuza pe nimeni dar pentru a putea intelege cum a fost influentat viitorul. Covaci s-a simtit tradat si probabil ca a suferit. Daca el declara asta inseamna ca a fost chiar foarte grav pentru ca tipul lui de personalitate nu prea e de plangaret. Ce e evident e ca nu a murit, nu a intrat la puscarie, nu a ajuns cersetor pe strazi. A reusit sa se descurce facandu-si meseria adica arta plastica. Ce e si mai interesant e ca a continuat sa cante. A gasit tot felul de polonezi si nemti dispusi sa cante cu el si sa cante ca si el. Nu prea a facut compromisuri cantand “new wave, punk, ska, si altele”. O fi fost greu, o fi fost chiar foarte greu dar … asta e. Am mai spus asta odata pe aici, inca din prima versiune Phoenix unii baieti din trupa trageau spre blues/rock (varianta internationala :) ). Covaci insa a tras spre calea mai grea, spre originalitate. In versiunea Phoenix2 nici nu a mai fost nevoie sa traga prea tare :) pentru ca (asa cum am aratat mai sus) a impus asta inca de la inceput. In Timisoara erau la vremea aia trupe foarte bune, Clasic (variante), Progresiv TM etc. cu instrumentisti foarte buni. PHOENIX s-a impus in primul rand ca si concept cultural si abia apoi ca tehnica muzicala.

  47. kappl spune:

    @Doru Dragan

    Vezi cä ai uitat de perioada de dupä plecarea lui Bordeianu din 1969 si renaterea Phoenixului din 1971, perioadä in care a exista o variantä Phoenix cu Zoltan Kovacs, Liviu Butoi, Günther Reininger, Cornel Liuba. In aceastä perioadä Phoenix in componenta de mai sus a participat cu trupa de teatru a Universitätii Timisoara la “Tiganiada”, la Festivalul Arhitecturii, a cantat pe Litoralul Märii Negre, etc.

    Ioji.

  48. kappl spune:

    Väzand cä iaräsi se incing spiritele in legäturä cu conflictul Phoenixian, as dori sä incheiem acest subiect.
    Insä, desi cate-odatä mi se pare in acest conflict coreletia asemänätoare cu cea dintre David si Goliath, n-am sä-ncetez sä spun adevärul, chiar dacä pe unii ii deranjeazä.
    Nu am sä accept in mod tacit ca cineva sä profite de pe urma muncii si inspiratiei mele si al colegilor mei si sä-si atribuie personal toate meritele mele si ale colegilor mei, pentru creatia Phoenix.

    Ioji.

  49. bantean spune:

    “renaterea Phoenixului din 1971″… Aminteam si eu de aceasta perioada intr-o postare anterioara, mai demult. A nu se uita ca la un moment dat din trupa amintita a facut parte si Mircea Baniciu! (care canta mai mult covered-uri in l. engleza cu Covaci, dar in spectacole intime, gen club, fara ambitii extrem de “artistice”). In acel moment Covaci testa diverse “lucruri” pentru a gasi drumul mai departe. Nimic rau in asta. A fost mai mult o perioada de tranzitie a trupei. Foarte importanta daca ne gandim ca atunci, de fapt, s-a nascut jumatatea de exceptie a componentei “trupei de aur”:
    Covaci – Baniciu. Vocile lor, impreuna, (atunci) au fost decisive ptr. noul sound Phoenix !

    In legatura cu Corneliu Liuba (R.I.P), circula pe atunci in Timisoara o poveste destul de “distractiva”. (S-ar putea sa fie totusi dintr-o perioada ulterioara…?). Covaci avea pretentia ca membrii Phoenix sa nu cante in situatii “compromitatoare”, in cazul in care cumva se punea problema unei colaborari in afara trupei…. (Hmmm, chestia asta seamana si cu…altceva….).
    Intr-o zi Nicu “a fost anuntat” ca Liuba “a fost vazut” cantand la hotelul Continental (in restaurant sau in bar…, nu mai stiu exact…).
    Reactia a fost “simpla”:
    Covaci s-a dus la locul cu pricina, l-a vazut pe “inculpat”, in plin program i-a strans tobele si la luat de acolo de”guler” spre stupefactia tuturor…(Ulterior se pare ca i-a dat si “vreo doua …?”).
    Asta apropo de multdiscutata “mana de fier”: cand si cum ar fi “aparut” ea…
    Pe de alta parte, Nicu i-a dat o sansa unica lui Cornel Liuba cand l-a luat in trupa si – mai mult decat atat – statea singur cu el in sala de repetitii si repetau ore in sir ca sa-l ajute pe Cornel sa progreseze atat individual cat si in grup.
    Nu multi ar fi avut rabdare sa faca asa ceva….

    Asa cum spuneam, sunt multe lucruri pe care unii dintre noi, timisoreni fiind, le-am trait atunci si pe care ni le amintim destul de bine…

    Dar…”toate au trecut in zbor…si lumea le-a uitat…” Da, da…

    De aceea ma gandesc ca nu ar fi rau sa “ne concentram” spre viitor…

    Cele scrise de mine ar avea un loc perfect la topicul “Amintiri despre Phoenix…”. Dar, intrucat se leaga cu alte postari anterioare (de mai sus), m-am gandit sa completez un pic informatiile…
    Respect!

  50. cristian spune:

    legat de titlul acestui topic:
    d-le Kappl, ce ne puteti spune despre evolutia proiectului Mesterul Manole?
    cand preconizati sa il lansati pe piata? (din pacate nu am gasit nicio productie anuntata pe acest blog in magazinele de muzica din Cluj)
    cate/ce piese va contine?
    daca intentionati sa faceti un turneu de lansare al albumului…

  51. kappl spune:

    @cristian

    La proiect se lucreazä intensiv. Pentru lansare incä nu am o datä fixä. O datä fixä a lansärii v fi anuntatä in faza de finalizare. Mai multe amänunte nu se pot incä dezvälui.
    Eu nu stiu cauza adeväratä a lipsei CD-urilor Madhouse si Farfarello in magazinele de muzicä din Cluj. Mi s-a spus doar cä magazinele de muzicä vand numai muzicä de succes garantat. Pentru alte genuri de muzicä mai putin comercialä trebuie sä existe cel putin 10-20 de comenzi din partea cumpärätorilor. Doar in acest caz comandä patronii magazinelor aceste CD-uri de la producätor.

    Ioji.

  52. VIESPEA spune:

    Pe Arges in jos

    Pt Peraspera

    Eu m-am referit la altceva.

    Despre preturi pot spune ca ar fi mai ieftine daca ar fi subventionate.Un concert platit din bani publici de vreo primarie ar avea bilete mai ieftine in mod sigur.Mai ieftine la prima vedere,ca banii aia publici tot de la noi sint.

    Cred ca preturile biletelor pentru Phoenix sint umflate si de organizatori,ca doar n-or fi prosti sa nu cistige si ei ceva mai mult profitind de simpatia pentru Phoenix.

    Eu zic ca n-are rost sa te duci la concerte unde stii dinainte ca o sa fie calitate proasta.Pentru ca dinainte de a te duce la concert stiai ca n-o sa-ti placa ceva.

    Crezi ca despre opera lui Kant poate sa discute Nicolae Guta?

  53. Doru Dragan spune:

    Cand zicem “discute” ne referim de fapt la critica. De discutat poate sa discute oricine orice. Cam asta se si intampla :( de prea multe ori. Dar niste aprecieri critice nu pot face decat cei care sunt cat de cat in tema.

  54. Eduard Antoniu spune:

    @Doru Dragan:

    “tipul lui de personalitate nu prea e de plangaret”

    Totusi parca marturisea in carte cum ca de mic era hipersensibil. Cand asculta un cantec pentru copii in care “Plange-un pui de ciocarlie”. Si apoi se intreba plangand “Dar de ce plange puiul de ciocarlie?”. Acuma, fiecare artist e inzestrat cu sensibilitate si (oameni suntem) fiecare avem momente de emotie in care ne mai dau lacrimile, orice varsta am avea.

    @Ioji Kappl, Doru Dragan, Banatean si toti timisorenii (get-beget sau prin adoptiune) care cunosc si “perioada de tranzitie a Phoenixului” din ’69-’71:

    Ati avut ocazia sa urmariti in concert si varianta de Phoenix cu Guenther Reininger la clape si vocal, sau grupul celalalt in care a mai fost el, Amicii? Daca da, atunci cam cum sunau, cam ce fel de muzica faceau?

    Poate tot asa “psihedelic”, “proto-progresiv”, asa ca multe dintre piesele aparute pe CD-ul “Phoenix – Vremuri… Anii ’60″, cu delir instrumental (in special Reininger la orga) tip “kraut-rock” asa cum mai apare peste ani de atunci in piese ca “Visina”, sau (mai “controlat”) pe la mijloc in “Nunta”, sau in partea cu banda intoarsa din “Dansul codrilor”? Sau blues-jazz (Amicii?)? Sau? Multumesc.

    @Viespea:

    N-ai cumva si un link cu un video (“Uciderea balaurului”) in continuarea clipului “Pe Arges in jos”?

  55. VIESPEA spune:

    Pt Eduard

    Uciderea Balaurului & Mica Tiganiada

  56. bantean spune:

    @Eduard Antoniu

    Phoenix-ul in formula de “mai sus” a fost in mod evident intr-o perioada de tranzitie. Se cautau noi solutii si se cautau “activ”, cu…public.
    Se cantau multe blues-uri, folk-uri, covered-uri…
    Covaci incerca sa gaseasca membrii unei noi trupe si, evident, o facea si prin aparitii publice din dorinta / necesitatea de a vedea cum se vor simtii cantand si aparand impreuna pe scena. O trupa nu se poate naste chiar peste noapte si nici doar in salile de repetitii. Aparitiile in public sunt f. importante chiar daca trupa inca nu este …gata (vezi si 2008…).
    In cele din urma, cand “experimentul” s-a terminat, din cei ce au participat la el au mai ramas doar Mircea Baniciu si, ulterior (din nou) Gunther Reininger.
    Chiar si asa, spectacolele pe care le-am vazut in acea perioada erau foarte profesionale. Se canta f. bine si cu seriozitate! Dar, evident, conceptional nu a fost nici ceea ce fusese cu Moni si, (in special), nici ceea ce avea sa fie cu Kappl /Costin resp. Tzandarica…

    Amicii era o trupa de ….”vacanta”. Vara la mare, iarna la munte…
    Speculez ca Gunther Reininger a ales sa cante cu ei ptr. a se…odihni.
    Chiar si asa, “Amicii” era o trupa buna iar impreuna cu “Spitzly” creau momente deosebite! (avand la baza tot “blues”-ul….). I-am vazut doar la Costinesti de vreo cateva ori. Prin Timisoara nu prea apareau, daca imi amintesc bine….Cred ca au avut si cateva incercari de compozitii, dar la baza repertoriului stateau piesele de succes din repertoriul international (de atunci)…

    Cam asta imi amintesc in graba si in general. Poate ca altii ar putea sa completeze (corecteze) cele scrise de mine…

  57. Cristi spune:

    @Eduard Antoniu
    Ba am eu: http://www.youtube.com/watch?v=aZCptDD0kp0 !

    @Viespea
    Te-a deranjat ceva la concertul “Mircea Baniciu si prietenii” (in caz ca ai fost) ? Eu am fost si, chiar daca “Pe arges in jos” a fost play-back, partea de concert cu Kappl mi-a adus aminte de concertele pe care Phoenix obisnuiau sa le tina candva si m-am simtit extraordinar. Parca uitasem si nu-mi venea sa cred ca Phoenix (desi nu trupa completa) poate suna asa bine live. Si spun asta pentru ca, in comparatie cu recentele concerte Phoenix la care am fost, eu unul nu am putut sa regasesc spiritul Phoenix, nici in performanta, nici in sound. De altfel, nu stiu daca au fost concerte (cu bilet sau fara) cand trupa nu s-a oprit in mijlocul unei/unor piese, ori s-au incurcat in versuri sau linie melodica. De sunet nu cred ca are rost sa mai zic ceva. O singura data, am vazut o alta trupa oprindu-se in timpul unei piese, si anume Iris (deoarece microfonul lui Minculescu nu functiona). Insa a fost un concert din cele aproape 50 Iris la care am fost prezent. In rest am mai vazut “gafe” chiar la trupe mai mari. Cel mai bun exemplu mi se pare concertul Phil Collins din 2005 de la Romaero, cand chiar Phil Collins a calcat pe cablul chitaristului si a deconectat chitara in timpul unui solo. Insa trupa a continuat si nu a dat dovada de lipsa de profesionalism. Trist e ca publicul care participa la concertele Phoenix nu pare sa fie deranjat de atitudinea trupei, de lipsa de profesionalism (aplaudand si incurajandu-i. De cate ori ?!) ori chiar de modul in care Covaci trata “fostii colegi” sau explica absenta lor. Sper sincer ca cei care se numesc Phoenix acum vor depasi toate acestea si voi putea merge la un concert cu adevarat pregatit, dupa care nu voi mai spune “Asta a fost cel mai groaznic concert Phoenix la care am fost”.

    Stiu ca mai e cineva care posteaza cu acelasi nume, imi cer scuze pentru eventualele confuzii. Insa si eu am postat mai demult sub numele asta. Oricum ma multumesc sa citesc noutatile lui Ioji ori alte comentarii interesante, incercand sa evit polemicile, asa ca cel mai probabil nu voi mai posta.

    Multa bafta Ioji in realizarea proiectului Mesterul Manole !

  58. kappl spune:

    @magellan

    Nu mai sunt dispus sä afisez mesaje care contin afirmatii in legäturä cu Phoenix, provenite din informatii inexacte sau unilaterale. Ca sä-ti formezi o pärere obiectivä, trebuie sä pleci urechea spre amandouä pärti. Sä nu uitäm cä in afarä de Baniciu si Kappl, mai existä si altii care sunt supärati pe Covaci ca de exemplu Bela Kamocsa, Victor Suvägäu, Victor Carcu, Timisorenii si altii. In afarä de asta nu vorbim de Covaci din anii 70 ci de cel actual.

  59. Adrian spune:

    Bine spus Cristi. Stii ca iti impartasesc punctul de vedere.
    Si apropo, a fost Baniciu ieri in Cluj si a sustinut un concert extrem de reusit. Am scris o mica recenzie pe forum daca va intereseaza. http://194.117.236.129/forum/viewtopic.php?t=1791&sid=583352251c5bbc058fdb187c8f1e374a

    Scuzati greselile de tipar ; am fost proaspat trezit cand am scris acele randuri :P

  60. magellan spune:

    Sunt dispus sa ma conformez, dar am o intrebare. Care este diferenta intre Covaci din anii 70 si cel actual? Cel mai cinstit din partea dumneavoastra ar fi sa insirati calitatile si defectele lui Covaci, pentru ca-l cunoasteti foarte bine, nu de alta, dar reiese din tot ce spuneti dvs ca la Phoenix a fost o atmosfera de teroare, de stres si de dusmanie teribila.

  61. kappl spune:

    @magellan

    dacä doresti un portret Covaci, fä-ti-l te rog singur. Existä informatii destule pe acest subiect. Eu nu mä simt indreptätit de aceasta. Am discutat destul pe aceastä temä, deci as dori sä inchei discutia.

    Ioji.

  62. Doru Dragan spune:

    Bela Kamocsa e suparat pe Nicu Covaci pentru ca a folosit numele PHOENIX pentru formatia pe care a format-o cu Iosef Kappl si Mircea Baniciu (+ diversi tobari). Nu cred ca are dreptate. Kamo (cum il alinta timisorenii :)) a ales sa abandoneze basul si sa se apuce de chitara, a ales sa abandoneze pop-rockul si sa se apuce de jazz. Si atunci? Nicu a ales sa duca mai departe numele unei formatii din care facuse parte si a facut-o cu real succes. Cred ca asta e si motivul real al supararii lui Kamo.
    Despre cei doi Victor nu stiu ce sa zic pentru ca nu am nici o informatie despre supararile lor :( dar de mult tot imi sta ceva pe limba. Legenda Mesterul Manole (sau a manastririi Argesului) este o poezie populara pe care eu unul o stiu de prin clasele primare (cred). O fi existand un libret al unei opere dar pana una alta cele doua versiuni (cea de acum vreo 30 de ani si asta mai noua) se bazeaza exclusiv pe poezia populara.

  63. VIESPEA spune:

    pt Cristi

    Nu stiu de unde ti s-a parut ca m-a deranjat ceva.Ma rog,fiecare cu ce i se pare.

  64. bantean spune:

    Asa cum am mai spus-o, respect fiecare membru Phoenix chiar daca multi (poate) m-ar considera fan Covaci, only….
    Imi pare si mie rau ca “cei 4″ nu mai canta impreuna.
    Il admir totusi pe Covaci pentru tenacitate. Pe Tzandarica (printre altele) pentru caracterul lui…
    Kappl este in continuare un muzician exceptional. Cand a inceput sa cante la Sala Palatului, s-a facut dintr-o data…”lumina”. Am mai spus-o pe blog. N-am mai auzit asa un fel (exceptional si original) de a canta (pop-rock) la bas…
    In ceea ce-l priveste pe Baniciu….Nu pot decat sa ma alatur fanilor.
    Sunt convins ca daca Mircea s-ar fi nascut in alta zona geografica )):- ar fi fost astazi cunoscut in toata lumea.
    Am descoperit (intamplator, via Google) urmatorul link:

    http://www.esnips.com/doc/118aa495-2e7a-4e73-9f40-f5f8a452e8ed/La-nceput-de-drum

    Desi imprimarea este “asa si asa”, orchestratia mai are si ea punctele ei slabe, etc…, in momentul in care Mircea Baniciu incepe sa cante se intampla ceva extraordinar.
    De mult n-am mai foat atat de afectat. Mi s-a pus un nod in gat ascultandu-l pe – cu siguranta – cel mai expresiv dintre ei toti pe care i-a avut Romania in ultimii…40 de ani….
    Nu numai vocea, sensibilitatea, dar pana si felul natural si exceptional de …frumos in care foloseste limba romaneasca si pronunta cuvintele.
    Genial!
    Asta e….

  65. Eduard Antoniu spune:

    Va multumesc frumos, fratilor! Si era sa cad pe spate la videoclip la preludiul pe care il face Baniciu la “Mica Tziganiada”, dublat de clape. O sa vi se para deplasata comparatia, dar suna aproape ca …Trevor Rabin intr-un moment solistic din documentarul “YesYears” din ’91, cand, tot asa dublat de clape (ale lui Tony Kaye acolo), se vrea un fel de Al di Meola si pare a exersa o tema asemanatoare cu un pasaj din “Sound Chaser” de pe Yes “Relayer” 1974. Si apoi mai baga Baniciu si din “Concierto de Aranjuez” de Rodrigo acolo. Fain!

  66. lampedusa spune:

    daca asta ramane din miorita dupa covaci, atunci mai bine si-ar vedea de motocicleta lui si de prins pesti.
    http://www.metalhead.ro/Stire-Nicu_Covaci_este_convins_ca_romanii_nu_au_sira_____spinarii__video_-14298.html

  67. VIESPEA spune:

    Pt Eduard

    Mica Tsiganiada cu preludiul ala se gaseste pe albumul CIRIPITURI,aparut in anul 1996.O poti asculta si pe Radio3Net.

    http://www.radio3net.ro/sp2/db_artisti.php?cx=list_piese&id_album=31#p_player140

    Parca nu-mi vine sa cred ca abia acum ai aflat de varianta asta.Cind am cumparat albumul si am ascultat prima data ritmul ala hispanic am crezut ca se gindeste la cineva din Moraira.

  68. kappl spune:

    @lampedusa

    continutul acestui interviu ( “ANTIMIORITIC” nu “ANTEMIORITIC”) care de fapt nu este o premierä, constituie o justificare a distantärii mele fatä de acel om cu care creasem acum peste un sfert de veac una dintre cele mai semnificative opere ale rockului romanesc si catapultezä la enormä distantä orice gand de a mai colabora vre-odatä cu el. De astfel de sentimente de urä, agresivitate, dispret si astfel de gesturi amenintätoare e capabil numai un om disperat si lipsit de echilibru sufletesc. Toate acestea i-mi sunt sträine si dupä pärerea mea nu au ce cäuta in muzicä.
    A avea “SIRA SPINÄRII” nu inseamnä dreptatea determinatä de argumentul pumnului.

    Ioji.

  69. Adrian spune:

    Eu sunt indignat si total uluit de ceea ce a spus Covaci de “Miorita”, dar de restul interviului sunt obisnuit. Sunt numeroase interviuri de-alungul ultimilor 2 ani in care Covaci se repeta cuvant cu cuvant : “sira spinarii” , “suntem un popor de lasi si tradatori” , “ne-au calcat toti” , etc…

    Pot spune ca eu imi iubesc tara si ma simt foarte jignit de aceste afirmatii si ca un ins ce am studiat istoria, Romaniei in special, pot spune ca mi se pare de o superficialitate si de o necunostiinta de cauza enorma urmatoare afirmatie : “pe noi ne-au calcat turcii, tatarii, unguri, hunii, etc… ca stam in patru labe”.

  70. Doru Dragan spune:

    Indignarea lui Kappl are o oarecare justificare. E mai mult o indignare culturala. Intr-adevar dupa ce te-ai entuziasmat in fata unor creatii populare admirand bogatia melodica si complexitatea ritmica e dificil sa critici atat de aspru poporul care le-a creat. Dar “un ins care a studiat istoria” ar trebui sa stie ca Nicu Covaci are o oarecare dreptate in ceea ce spune. E plina tara asta de “iubitori de tara” dispusi sa treaca cu vederea toate problemele acestei tari. Ceea ce spune Nicu e izvorat dintr-o iubire, o iubire careia ii pasa. Nu doar Nicu e nemultumit de ceea ce se intampla in tara asta dar putini sunt cei care incearca sa-si explice de ce si mai ales sa vada ce s-ar putea face pentru a indrepta. Dar primul pas pentru indreptare este sa recunosti problemele nu sa le “maturi sub covor”.

  71. Eduard Antoniu spune:

    Foarte interesant nume de utilizator: Giuseppe Tomasi di Lampedusa -> Ghepardul -> “alde Pardosu’”

    @Ioji Kappl, Lampedusa, Viespea, Adrian:

    Din interviu:

    “simte ca Spania este casa lui, nu Romania, pentru ca se identifica mai mult cu ibericii, care au coloana vertebrala”.

    A, da, stiu, sigur, celt-iberii, bineinteles. Atractia pentru Spania si pentru ce-a facut Spania in lume dateaza din copilarie sau din prima jumatate a adolescentzei, de pe la sfarsitul anilor ’50 sau inceputul anilor ’60, cand urm~area la cinema filme cu revolutionari mexicani care “in toiul bataliei cantau de mama focului” (citat din carte).

    “In cadrul emisiuni Happy Hour, artistul a lasat sa se inteleaga ca romanii nu au coloana vertebrala, iar el nu se simte roman”.

    Doamna Tamara RIP era basarabeanca. In carte spune Covaci cum incerca o piesa “Mai, tatare!” si Baniciu ar fi spus “Ia uite la el, rusnacul, vine sa ne invetze el pe noi. ‘Mai, tatare!’ p…”. O oarece legatura intre ce e la est de Rom^nia pe de o parte si celt-iberi pe de alta ar putea fi explicata prin catalani, cine sunt ei de fapt, cum s-au format. Totusi Catalunya e prea la nord de Moraira (Alicante, Valencia) pentru asa o ipoteza.

    Tot comportamentul lui poate fi explicat prin trauma copilariei, neintelegerea din familie si ca atare faptul ca a crescut fara tata (Cum numesc asta “specialistii”? Lipsa de “complex Oedipian”? Mai asa ca pentru noi – lipsa de frica/respect fatza de autoritatea unui tata si care in viatza duce la comportament agresiv? Inca o data, de comparat cu situatia oarecum asemanatoare a lui Waters).

    Totusi nu stiu cati mai sunt dispusi sa inteleaga, accepte si sa ierte asta.

    Risca foarte mult ca vine la rom^ni sa le spuna in fatza ca n-au sira spinarii, ca umbla in patru labe si ca ii calca toti in picioare, ca is ca firul ierbii pe care il bate v^ntul si toti fac pipi pe acela. Nu se simte rom^n, treaba lui, dar risca sa ii intarate cu afirmatiile acelea. Probabil nu-mi ajung degetele celor doua maini sa numar pe cati a luat la bataie, dar istoria (Sibiu ’76-’77 parca) a aratat ca se poate si invers. Eu? Daca as pati si eu asta candva probabil ca m-as umple de glorie: daca altceva n-am facut in viatza macar si-ar aminti lumea de mine ca “inca unul care a mancat bataie de la Covaci” fiindca nu as fi in stare sa dau intr-o “legenda” nici macar ca sa ma apar. Dar nu-i frumos, mai, nu vii in casa omului sa il faci de ocara cu vorbe ca mai sus. Tot asa cum nu vii pe blog la Ioji Kappl ca sa il ocarasti.

  72. bantean spune:

    OK…din nou eu…
    Cel putin in acest interviu, Covaci nu afirma ca ne-au calcat in picioare toti cei amintiti. El ii citeaza pe unii care folosesc aceasta “scuza” pentru a apara mentalitatea romanilor. Continua prin a-si spune punctul de vedere intr-o – hai sa-i spunem – incercare de a explica de ce am fost “calcati in picioare”…
    Aceasta mentalitate romaneasca lasa inasa cu adevarat de dorit, din pacate. Cum a aparut ea si cum a fost ea mostenita, nu stiu. Iar mesajul Mioritei a fost discutat in cercuri (mai mult sau mai putin) restranse de multi romani, in ultimii ani, concluzia fiind exact cea exprimata de Covaci. Este chiar …comic (in tragicul ei), cum stateam noi la scoala si invatam (“toceam”)):- cuminti si plini de…admiratie aceasta balada, fara sa ne gandim la continutul si…mesajul ei.
    Daca cineva poate “explica” in alt fel Miorita, as fi, personal, nespus de bucuros sa aflu cum! Bucuros cu adevarat, pentru ca nu sunt un…cinic prin definitie si prefer sa vad lucrurile cu optimism si pozitivitate…
    Pe de alta parte, pot sa fiu de acord cu faptul ca este greu de gasit un motiv in a aborda aceasta tema in mod …constructiv in muzica “Phoenix”. Singurul fel “corect” ar fi (speculez) acela prin care mesajul final al operei sa fie cu caracter “mobilizator” intr-o incercare de a influenta schimbarea de mentalitate la romani…
    Dar tema este f. grea! Am emotii….
    (In timpul asta pot spune ca de ex. in strainatate, romanii sunt cei mai dezbinati dintre toti emigranti! Este greu – daca nu imposibil – sa-ti faci prieteni adevarati. In cel mai bun caz, poti avea legatura cu unul sau altul, in mod izolat. Dar trebuie sa ai grija si sa fi pregatit sa ai surprize neplacute si sa fi “tradat” pe nepregatite. Ca sa intretii o prietenie cat de cat acceptabila trebuie sa faci (destule) compromisuri! Comunitatea romaneasca peste hotare seamana destul de mult cu…Miorita. Desigur, simbolic doar. Fara violenta fizica. Dar…In cele din urma, multi romani prefera sa aiba cat mai putin de-a face cu concetatenii lor. Este trist, dar adevarat…!)

  73. Elade costel spune:

    Afirmatia domnului Bantean este asemänätoare cu a domnului Gheorghe Zamfir, tristä, dureroasä dar adeväratä !

  74. kappl spune:

    @Doru Dragan, Bantean

    Iertati-mä dar toleranta voasträ n-o inteleg. Voi cäutati in disperare sä-i scuzati afirmatiile. Vorbele lui sunt clare. El nu se referä numai la unii romani ci la toti romanii. Deci aici sunt toti acuzati de lipsa sirei spinärii si de patrupedie, si tu “bantean” si tu Doru Dragan si chiar si eroii cantecelor sale (Negru Vodä, Andrii Popa, Vlad Tepes, Stefan cel Mare si altii in timpurile cärora poporul roman era atacat de turci, tätari si alti agresori). Este acelasi lucru sä-i condamni pe toti germanii cä ar fi fost sau ar fi nazisti.
    Un om cu scoalä si care se pretinde inteligent si cultivat nu-si permite asemenea prejudecäti. Asa o atitudine nu poate fi scuzatä printr-o copilärie grea sau alte cauze natale. Si fiti siguri cä nici spaniolii lui nu scapä de astfel de atribute. Si ei au fost acuzati de a fi inapoiati, primitivi si cä träiesc parcä in evul mediu.
    El este singurul cu sira spinärii!!!

  75. Bansaraba spune:

    @Ioji Kappl:

    Domnule Kappl, dupa marturiile citite aici, se pare ca ruptura dintre membrii Phoenix isi are radacinile imediat dupa Cantafabule, in 1976. A existat ceva deosebit care sa-l faca pe domnul Covaci sa-si schimbe atitudinea fata de colegii de formatie? Din cate povestea in carte a inceput sa faca ordine si sa-i dea afara pe Gunther Reininger, Corneliu Calboreanu si renunte la serviciile d-lui Tandarica. Atunci pare-se ca s-au racit relatiile si cu domnul Baniciu.

  76. kappl spune:

    @ Bansaraba

    Covaci se distanta instinctiv dar in acelasi timp constient de restul trupei ori de cate ori isi atingea un scop. In perioadele in care se distanta de noi, ne trata cu indiferentä. El a stiut sä se foloseascä intotdeauna de släbiciunea si obsesia mea pentru muzicä. Am descoperit deseori temerea lui de a-si pierde din autoritate si influentä.
    Tändäricä s-a retras decent intr-o perioadä in care nu se castigau bani. Era si firesc pentru cä el päräsise Bucurestiul pentru a canta la Phoenix si n-avea cum sä stea la Timisoara färä bani si färä locuintä. In afarä de asta, i-ti inchipui un Tändäricä färä concerte?

  77. bantean spune:

    Am incercat doar sa “traduc” interviul de mai sus cu Nicu Covaci asa cum l-am receptionat eu.
    In cele din urma, am lasat la o parte cele spuse de Nicu si m-am referit strict la Miorita si la mentalitatea romaneasca. E greu sa nu generalizezi desi, evident, este, probabil. in acelasi timp, nedrept.
    Cred insa in cele afirmate de mine anterior. Si nu cu bucurie! Scriam la un moment dat pe acest blog ca sunt patriot chiar daca de multe ori s-ar parea ca nu, in urma diverselor comentarii pe care le-am facut. Iar exemplul de atunci a fost legat de faptul ca – desi “tradat” de mult de niste oameni care au o atitudine similara cu “mentalitatea” romaneasca, eu tot ma ambitionez sa tin cu ei, facandu-mi doar rau de ani de zile! Este vorba de echipa nationala de fotbal a Romaniei! (Sau echipele de club care “reprezinta” Romania…).
    Nu vreau sa pun paie pe foc, dar va mai amintiti cum au jucat Romanii la Campionatul European din vara trecuta fata de….turci????

    In ceea ce-l priveste pe Covaci, nu am cum sa nu vad (cu durere) ca nu imbatraneste in modul cel mai frumos posibil. La fel si “Phoenix” (in ciuda campaniei de…intinerire).
    Dar am spus-o si voi continua sa o spun si sa cred ca:
    Nicu are motive sa fie deceptionat!
    Iar reactia lui este in concordanta cu spiritul pe care l-a avut dintotdeauna.
    La urma urmei, Covaci este acel gen de om pe care ori il urasti ori il iubesti… In nici un caz nu-ti ramane indiferent!
    Asa ca, fiecare are dreptul sa aleaga!

    Cred ca va fi foarte interesant sa vedem cat de artistica sau nu va fi “Anti(e)miorita”. Tema este grea si foarte…riscanta.
    Sper sa fie mult mai subtila decat “In umbra marelui….”. Sper ca Nicu sa poata folosi toata experienta lui de viata dar si de artist si sa realizeze o adevarata opera muzicala. Facuta cu subtilitate si…generozitate. Si, de ce nu cu o oarecare distanta sau -poate chiar – cu simt al umorului… Cam greu, insa… Spunea cineva ca Serban Foarta va participa la proiect? Ar fi foarte bine daca ar fi asa!
    Respect!

  78. Eduard Antoniu spune:

    Bansaraba, dupa Cantafabule sau poate chiar anterior si cand anume?

    Ma intreb daca nu cumva isi cam pierduse Covaci de-acuma interesul pentru muzica (si exact cand anume?), interesul pentru ce descoperisera si creasera original impreuna (“Mai mult de-atat nu se putea face si nici nu s-a mai facut de-atunci incoace” – din carte) si aria lui de interese era de-acuma alta (parapsihologie, alte preocupari extra-muzicale etc.). Si cum nu era neaparata nevoie ca si ceilalti membri Phoenix de atunci sa-i impartaseasca interesele nou aparute… (gand lasat neterminat)

    Urmareste el pe tot parcursul cartii cu o aceeasi intensitate activitatea muzicala a Phoenixului? Si daca nu atunci cam cand se rupe firul acela?

  79. Doru Dragan spune:

    Nicu nu si-a pierdut niciodata interesul pentru muzica. Nici macar in Germania atunci cand avea toate motivele, atunci cand era parasit de toti membri trupei si ajunsese sa traiasca din alte surse. Sa ajungi sa strangi niste muziceni straini in jurul tau inseamna ceva. Cat priveste perioadele de pauza dintre albume sunt absolut normale. Dupa ce “nasti” Cei Ce Ne-au Dat Nume sau Mugur de Fluier sau Cantafabule e clar ca ai nevoie de o perioada in care sa-ti revii. Nu o sa stim niciodata care a fost aportul (si raportul) la realizarea pieselor de pe aceste albume, asta doar cei care au participat direct pot sti (iar ei sunt subiectivi :) ) insa e clar ca Nicu “a stiut sä se foloseascä intotdeauna de släbiciunea si obsesia” lui Ioji Kappl pentru muzica. Cred ca nici el nu o sa nege asta niciodata. Ar fi totusi interesanta o evaluare a muzicianului Nicu Covaci facuta de catre Ioji Kappl “la rece”, cu obiectivitate. Antemiorita nu cred ca o sa fie Antimiorita. De fapt am oarece indoieli ca o sa fie :( Nu cred ca a fost nimic inainte de Miorita :? dar … cine stie? Cine ar fi putut sa prevada aparitia celor trei mari albume PHOENIX???

  80. Andrei Ciortan spune:

    Mda..buna seara buna,dimineata tuturor ma rog cum va vine voua .. , nu prea am mai lasat comenturi pe blog din lipsa de timp dar citind cele spuse mai sus chiar mi-a trezit “apetitul” de a tasta o serie de randuri probabil iar interminabile, deci sa recapitulam :
    Adrian spunea mai sus
    ” sira spinarii” , “suntem un popor de lasi si tradatori” , “ne-au calcat toti” , etc…” si o chestie de genu ” am studiat istoria Romaniei bla bla bla .. ”
    Pai,termenul “suntem un popor de lasi si tradatori” sunt nevoit sa ii dau dreptate dn-lui Nicu (tin sa mentionez ca sunt total neutru,nu tin nici cu unu nici cu altu) Romania, romani de cand lumea si pamantul sunt o natie de toata jena(sa nu folosesc un termen vulgar desi chiar vreau sa vorbesc vulgar in astfel de momente) si acest lucru întradevăr nu este numai pe meleagurile Romaniei ci peste tot in Europa,sunt fel si fel de oameni,desigur mai trebuie mentionat faptul ca mai sunt raritatile de oameni care mai au ceva prin capsor si chiar vor sa faca ceva dar nu sunt bagati in seama..tragic nu ? sau poate ironic .
    Boon alta chestie interesanta ” Am incercat doar sa “traduc” interviul de mai sus cu Nicu Covaci asa cum l-am receptionat eu. ”
    @Bantean
    Uite ce cred eu, nu mai incerca sa ” traduci ” sunt ferm convins ca sunt atatea si atatea subiecte de discutat decat sa “barfiti ca babele la scara” despre Covaci in sus Covaci in jos dupa toata nebunia asta mi-e tare greu sa cred ca numai el este de vina hai sa fim seriosi fiecare are versiunea lui,personal cred ca vinovatii principali ar cam fi lacomia,senilitatea prematura si poate si aroganta.
    Ca fapt divers m-am uitat la mini materialu ala cu sira spinariii cu pumni in sus si jos miorita tra la la la la…. ok omu aia a declarat acolo probabil asta este parerea lui actuala despre fosta lui casa,o fi avut motive personale nu stiu care sunt dar nici ca ma agit 24 din 24 sa le caut pe net.
    Deja m-am plictisit sa tastez aiurea,prin urmare Ioji ai spus mai sus o chestie de genu ca dn-ul Nicu e singuru cu sira spinarii,apai de ce nu tratezi acest lucru cu indiferenta,daca dumnealui crede ca e singuru sira spinarii bravo lui,nu vad de ce atata tam tam pe tema asta, e ca si cum mi-ar zice mie pe strada Stefan Banica jr ca el e singuru muzican adevarat si ca restu sunt prefacuti,credeti ca m-as agita ? l-as lasa in lumea lui.
    Hi hi sunt curios ce raspunsuri voi primi :D si mai presus de asta daca o sa fie aprobat comentu asta :D
    Sa ne auzim de bine.

  81. Andrei Ciortan spune:

    Doamne parca suntem la “duminica in familie” :D

  82. bantean spune:

    Si eu am propus sa “mergem mai departe”. Pe de alta parte, este omeneste sa avem pareri si sa le discutam…
    Iar expresia asta cu “sira spinarii” folosita din ce in ce mai mult si in tot mai multe contexte (nu ma refer doar la Nicu Covaci!!), a inceput sa se cam banalizeze!
    In tact cu…medaliile d-lui Basescu.
    Dar deh, cum spuneam: oameni suntem…

  83. bantean spune:

    OK, referitor la cele afirmate de mine anterior cu privire la “sira spinarii”. S-ar putea ca unii sa nu prea inteleaga ce vreau sa spun. Am sa incerc o…explicatie:
    Expresia “sira spinarii” este folosita cu nesatz in ultima vreme in tot felul de situatii:
    in context (hai sa-l numim) politic atunci cand se refera la poporul roman si alte popoare. Dar se mai foloseste si “social” sau…profesional.
    Cel din urma se aplica foarte bine la artisti. E greu de dat o definitie, dar -in mare- un artist cu “sira spinarii” este cel care reuseste sa creeze impulsionat de idealuri, de necesitatea de a se exprima cat mai onest cu putinta vis-a-vis de lucurui care il framanta cu adevarat, etc., etc….
    De multe ori aceasta sira a spinarii este echivalata cu a face…”acelasi lucru” de la “inceput pana la sfarsit”. Desigur, este posibil sa fie corect, dar nu este exclus ca multi din artistii din aceasta categorie sa fie la un moment dat…NEVOITI sa fie consecventi, ceea ce face ca in cele din urma (in ciuda aparentelor) sa dea dovada de..lipsa a “sirei spinarii”.
    (Evident, “ecuatia” este valabila si… invers!)

    In chiar “acest” moment se lucreaza febril (se pare) la doua opere rock noi: Mesterul Manole si Antemiorita!
    Este foarte important – pentru reusita proiectelor, in ce masura la baza lor sta dorinta / necesitatea launtrica de a “spune” ceva sau nu…
    Exista o sansa destul de mare ca in ambele “tabere Phoenix” sa existe (si) alti factori care sa mobilizeze la realizarea celor doua opere. Asteptarile publicului, orgoliu…(?).
    Iar in acest caz (CAT SE POATE DE NORMAL, de altfel!), cum stam cu…sira spinarii?

    Poate ca ar fi cel mai corect sa convenim ca “sira spinarii” ar trebui exprimata in…procente! (In acest moment sansa de a fi acuzat ca nu am sira spinarii a ajuns la apogeu! Totusi, voi continua.)
    De ex. :
    romanii au 42% sira spinarii fata de turci (71%) si – ma rog… fostii tatari care au (aveau) 69%…:D

    Toate bune si frumoase, dar….:

    O astfel de situatie ar putea starnii ambitia poporului roman care ar dori sa-si imbunatateasca procentul de 42%. Ca sa poti face acest lucru, insa, ai nevoie de…sira spinarii. Deci, se pune – evident – intrebarea daca 42% este indeajuns…? Si iata-ne in situatia unui catch 22.
    S-ar putea ca 42% sa nu ajunga. Atunci ar exista riscul ca romanii sa profite de…mentalitatea lor! (Se pare ca aceasta ar fi… restul de 58%? In fine : vezi Miorita).
    Inspirati din plin, vor gasi (poate) solutii sa-i coboare pe turci (si pe tatari) la 40% resp. 30% “sirea spinarii” si iata…!
    Sau mai exact: Voila!
    Am fost mai clar? ))):-

  84. Eduard Antoniu spune:

    @bantean:

    ‘In chiar “acest” moment se lucreaza febril (se pare) la doua opere rock noi: Mesterul Manole si Antemiorita!

    [...]

    ambele “tabere Phoenix” ‘

    ABWH + YesWest (sau RabinYes) = Yes “Union” 1991

  85. mircea spune:

    Are mare dreptate Ioji, asta nu mai e ante-miorita ci anti-mioritza. Oricum din cate a declarat Covaci, proiectul are la baza o alta versiune a mioritei, una sarbeasca, deci mi se pare aiurea sa se cheme antemioritza, e ilogic. Nu e mare branza sa vii sa canti o alta versiune, diferita de cea romaneasca. Pt ca aceasta varianta va ramane celebra. Covaci daca s-a saturat sa fie roman si vrea sa fie ba sarb, ba celt sau iberic, n-are decat sa fie, dar atunci daca tot se simte mai bine printre alte natii, ce-ar fi sa-si gaseasca public de acolo. Al naibii cum s-a saturat de romani, dar tot romanii sunt cei care-l platesc, public sau sponsori. De ce nu canta pentru sarbi si spanioli, daca tot ii iubeste asa de mult? Nu e putina nesimtire sa vii sa-i injuri pe banii lor, pe romani?

  86. Doru Dragan spune:

    Chestia cu “sira spinarii” ai incurcat-o rau de tot :? :) Cred ca toata lumea a priceput exact ce a vrut sa zica Nicu si eu raman la parerea ca a fost o critica la adresa poporului roman (generic) facuta din dragoste cu referire la balada Miorita (balada despre care si altii au mai spus acelasi lucru). Cat priveste “lucratul febril” … eu as fi mai circumspect :( De vreo 40 de ani cerem de la oamenii astia sa tot scoata din ei compozitii noi si bune. Creatia nu e un tonomat la care bagi fisa, apesi pe bumb si … gata. Daca-ti vine, iti vine, daca nu … kanci :( Plus de asta ca nu mai poti fi la fel de zglobiu la 60 cum erai la 20. Asta e. Rabdare si …

  87. VIESPEA spune:

    Alexandru Stefan – Dacii din Atlanti

    Cum vi se pare acest cintec?

  88. Doru Dragan spune:

    N-am putut sa ascult decat jumatate :( Mi s-a facut rau :? Folclor nou oltenesc stiintifico fantastic :shock: Din pacate se inmultesc “compozitorii” de “folclor nou” la concurs cu manelistii.

  89. VIESPEA spune:

    Mai jos este o dovada despre ce inseamna sa ai sira spinarii cind prietena[sotia sau fiica] este lovita de niste smecheri.

    Cei care detesta violenta e mai bine sa nu priveasca urmatorul videoclip.

  90. VIESPEA spune:

    Pt Doru Dragan

    Chiar ca e folclor nou.Da de unde stii ca-i oltenesc?

  91. bantean spune:

    @Doru Dragan

    Banuiesc ca mi-ai adresat mie niste comentarii ceva mai sus…

    N-am incurcat absolut de loc nimic! Si nu am fost de loc impotriva lui Nicu Covaci. Ca de obicei, de altfel….)):-

    Cu oarece umor (se pare mai greu de inteles…), am incercat sa recomand:
    Relax!!!!
    Si, da…nu i-ar strica nici lui Nicu sa fie usor mai relaxat. Pentru binele lui, in primul rand. Dar daca nu reuseste, la el este cel putin o faza “adevarata”! Asa ca, merita respectat (inclusiv) ptr. asta!

    “Critica” mea era la adresa altora, de fapt…Poate usor prea subtil?

    Cat despre muzica, inspiratie, etc., etc…
    Hai sa ne uitam un pic la ce se intampla in jur?
    Este cat se poate de clar ca toata industria muzicala este in deruta.
    Am vazut de curand spectacolul “Grammis ’09″ si de mult nu mi-a mai fost dat sa vad asa o incercare disperata de a “face ceva”.
    Foarte trist!
    Sting a declarat acum 3 ani deja ca “rockul a murit” (nefiind primul) si a concertat de curand la Sala Palatului cantand la..lauta…
    In acest context, eu nu mai “sper” oricum nimic…Sunt bucuros cu ceea cea am “primit” la timpul respectiv si incerc sa ma bucur de….viata.
    Iar daca asta va include si niste opere muzicale de exceptie voi fi si mai …bucuros!
    Relax and take-it easy!

  92. bantean spune:

    …ca sa fiu totusi mai explicit, Doru Dragan, iata:

    Tu scriai (in momentul in care criticai cele scrise de mine legat de “sira spinarii”), in acest fel :
    “Cred ca toata lumea a priceput exact ce a vrut sa zica Nicu si eu raman la parerea ca a fost o critica la adresa poporului roman (generic) facuta din dragoste cu referire la balada Miorita (balada despre care si altii au mai spus acelasi lucru)”

    …dar se pare ca nu citisesi ce scriam eu cu cateva postari mai inainte de tine…:

    “Aceasta mentalitate romaneasca lasa inasa cu adevarat de dorit, din pacate. Cum a aparut ea si cum a fost ea mostenita, nu stiu. Iar mesajul Mioritei a fost discutat in cercuri (mai mult sau mai putin) restranse de multi romani, in ultimii ani, concluzia fiind exact cea exprimata de Covaci. Este chiar …comic (in tragicul ei), cum stateam noi la scoala si invatam (”toceam”)):- cuminti si plini de…admiratie aceasta balada, fara sa ne gandim la continutul si…mesajul ei.
    Daca cineva poate “explica” in alt fel Miorita, as fi, personal, nespus de bucuros sa aflu cum! Bucuros cu adevarat, pentru ca nu sunt un…cinic prin definitie si prefer sa vad lucrurile cu optimism si pozitivitate…”

    Pace si voie buna!

  93. Doru Dragan spune:

    Cand am spus m-am referit strict la postarea ta anterioara, acolo unde chiar ai incurcat-o :) lingvistic vorbind :D Suntem amandoi de acord ca balada Miorita a fost (re)discutata in ultima vreme si mesajul ei a fost (re)interpretat in contextul in care intreaga istorie a romanilor a fost reevaluata. Am fost si eu deacord cu parerile exprimate de catre unii (printre altele si Covaci) mai ales ca in perioada de dinainte de 1990 s-a cam mers pe o abordare triumfalista, prea putin (spre deloc) critica a istoriei. Din pacate ideea poate fi destul de usor combatuta :( Fiindca tot suntem la sectiunea “Pe Arges in jos” crezi ca poporul roman poate fi judecat pentru zidirea unor femei in zidurile bisericilor :? Asta este un mit, iar miturile nu se iau literal. Ciobanul din Miorita este resemnat in fata mortii, in fata sortii iar nu in fata unui atac concret iminent din partea celorlalti doi.

  94. VIESPEA spune:

    Şi de-a fi să mor

    http://members.cox.net/melopea/miorita/balada.html

    Ciobanasul mi se pare ca vorbeste despre moartea ipotetica.Nu zice ca va muri sigur nicaieri.

    Mai jos o interpretare care ma pasioneaza.

    http://elkorg-projects.blogspot.com/2008/04/mioria-mircea-tma-text-integral.html

  95. bantean spune:

    “Cand am spus m-am referit strict la postarea ta anterioara, acolo unde chiar ai incurcat-o :) lingvistic vorbind :D”

    Eu tot nu ma prind…
    Stiu ce inseamna “sira spinarii”. Si mai stiu si cum se foloseste aceasta “expresie”. Am explicat ulterior cam cum a fost mesajul acela si ce am vrut eu cu el.

    “Asta este un mit, iar miturile nu se iau literal.”

    Ma bucur ca ai scris asta, fiindca exact asa ar fi trebuit sa fie luat si mesajul meu cu pricina…
    Probabil ca nu am reusit sa fiu suficient de clar si de “istet” in incercarea mea…Sorry!

  96. peraspera spune:

    … se pare ca Nicu Covaci n-a inteles nimic din Miorita. Mitul pare a avea radacini atat de adanci incat cu greu se poate presupune ca a mai fost “ceva” inainte, cum dealtfel a zis-o mai sus si Doru Dragan.

    @Viespea
    se pare ca Mircea Tamas l-a citit bine pe Lovinescu …

  97. peraspera spune:

    @Viespea
    … scuze, Guenon, dar n-am fost prea departe …

  98. Eduard Antoniu spune:

    ‘Am vazut de curand spectacolul “Grammis ‘09″ ‘

    Bravos, natiune, halal sa-ti fie! Premiile “Grammy”, acest inepuizabil izvor de cultura universala (rap si hip-hop) din care sorbim cu totii.

    Mama, ca frumos recital la Chris Brown si Rihanna. nu-i asa? O creatie cu adevarat fundamentala, esentiala si care nu trebuie ratata!

  99. Doru Dragan spune:

    @peraspera: balada Miorita e in limba romana ceea ce o plaseaza cel mai devreme pe undeva pe la inceputurile formarii poporului si limbii romane. Inainte de asta au fost dacii si tracii :) dar din pacate din vremea aia nu prea avem marturii culturale, cel putin nu atestate (inregistrate, scrise). Teoria insa spune ca avand in vedere faptul ca poporul roman a aparut cam odata cu aparitia crestinismului, elementele necrestine din cultura noastra sunt mosteniri dinainte de formarea poporului roman. Cine a fost prin Ardeal de Craciun stie ca se colinda si colinzi care nu au nimic cu crestinismul (Junele, Feciorita etc.). Alea or fi Antemiorita la care s-o fi referind Nicu Covaci. Dar elementele astea deja au aparut in creatia PHOENIX.

  100. mircea spune:

    Lui Nicu Covaci ii place mai mult partea de mesaj muzical, de protest social. Phoenixul din anii 60 si cel de acum e cel care-l reprezinta cel mai bine. Ce dovada mai buna vreti pentru a demnostra, ca adevaratul Phoenix, marele PHoenix, cel din anii 70, este o creatie colectiva. Daca Nicu Covaci ar fi principalul responsabil pentru acel stil, ar fi continuat si de unul singur creatia de inspiratie folclorica.
    Foarte multa lume discuta exclusiv muzical de acele realizari si se uita aportul fabulos al textelor. De fapt, Covaci a avut grija sa diminueze acest aspect, de cate ori a avut ocazia, spunand ca partea instrumentala este importanta de fapt. Phoenix nu e trupa instrumentala, deci partea vocala e importanta, de unde rezulta ca si cuvintele sunt foarte importante, ca doar nu scoate onomatopee solistul. La acele texte Covaci n-a avut nici un aport, o parte din compozitii sunt ale lui Josef Kappl, altele sunt prelucrari de folclor si pe deasupra mai sunt acele comp., de care a pomenit si Ioji, care desi sunt semnate de N.Covaci, nu sunt doar contributia acestuia. Pseudo Morgana este un exemplu. Vocea principala nu este al lui, scenografia si grafica tin de Dan Chisu si Sepi Valeriu, plus multi altii pe care nu-i stim.
    Pentru Phoenixul de pe ultimele doua albume Covaci isi poate asuma paternitatea, dar pt albumele din anii 70, nu.

  101. bantean spune:

    Covaci nu a “ascuns” aportul altora la (in) “anii ’70″. Sa nu exageram…
    Ceea ce insa este de acum foarte clar este ca fara Covaci nu ar mai fi existat Phoenix (dupa Moni).
    Iar fara Phoenix nu ar fi existat marea trilogie!
    Ar fi existat in continuare si Kappl si Baniciu si Foarta si Ujica, Costin si…Tzandarica (uite ca am facut un nou text…).
    Si evident, Covaci, pe undeva prin Olanda, Spania sau mai stiu eu pe unde.
    Dar nu Phoenix! Si deci nici Cei ce ne-au dat nume, etc…
    Efortul si meritul este evident al tuturora. Dar Covaci a oferit “platforma” care a facut posibila acea perioada de creatie, unica in istoria rock-ul romanesc.
    Cred ca este corect sa vedem meritele fiecaruia, incusiv ale lui Covaci…
    Una peste alta, bine ca a fost asa!!!!
    Ce se intampla acuma nu este prea frumos, dar ce sa-i facem…timpul trece ca un fum…

  102. Doru Dragan spune:

    @mircea: nu stiu de unde ai aparut dar pari picat de undeva de foarte sus :)
    1. “mesaj muzical, de protest social” – nu prea se poate protest social fara cuvinte, doar instrumental :?
    2. “se uita aportul fabulos al textelor. De fapt, Covaci a avut grija sa diminueze acest aspect, de cate ori a avut ocazia, spunand ca partea instrumentala este importanta de fapt” – nimeni nu uita aportul fabulos al textelor. Poate faci o trimitere (link) acolo unde Covaci zice ce zici tu ca ar zice :roll:
    3. “Pseudo Morgana este un exemplu. Vocea principala nu este al lui, scenografia si grafica tin de Dan Chisu si Sepi Valeriu” – esti peste camp rau de tot. Ce are Pseudomorgana cu vocea, scenografia, grafica, Dan Chisu si Valeriu Sepi :shock: mai fa o pauza de la stupefiante

  103. VIESPEA spune:

    1. A inteles Covaci ce-i cu Miorita,l-am vazut la tv cind a adaugat ca majoritatea oamenilor nu inteleg adevaratul mesaj al baladei ci ramin doar cu amintirea a doi ciobani care vor sa-l fure si sa-l ucida pe un al treilea ca sa ii i-a turmele.

    2.Sint mai multe variante ale Mioritei.Din nu stiu ce motiv unii au dorit sa fie promovata doar varianta prelucrata de fratele Alecsandri,varianta auzita de la un cioban pe nume Udrea de prin Ceahlau.

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Ob%C3%A2r%C5%9Fia_Miori%C5%A3ei

    3.Covaci a spus la tv ca a gasit o varianta sirbeasca si ca de acolo isi trage anumite idei.

    4.Miorita nu are cum sa fi aparut odata cu formarea poporului roman si a limbii romane.La vremea aia nu existau moldoveni,ungureni si vrinceni.

    Cred ca trebuie sa aiba legatura cu regatul maghiar si tara Moldovei.

    Prima mentiune documentara despre tinutul Vrancei dateaza din 2 iulie 1431 unde apare denumirea “Varabcha”.

    Deci cam de atunci incoace putem vorbi de vrinceni.In 1431 in Moldova era domn Alexandru cel Bun.Fireste ca nu cred ca el este moldoveanul din balada.Cred insa ca in vremurile de atunci trebuie cautata originea acestei variante.

  104. peraspera spune:

    @Doru
    Nu pot disocia Miorita de mitul coborarii in Infern, si intradevar despre amandoua se poate discuta la nesfarsit. Dar sunt aproape convins ca Nicu Covaci cand spune Antemiorita se refera la niste vremuri in care locuitorii acestui spatiu geografic stateau drepti in fata sortii, nu plecau fatalist capul. O interpretare dealtfel extrem de facila si superficiala a mitului. Ceea ce ma face sa cred ca Antemiorita va fi din nou un spatiu de refulat frustrari cu tinta precisa publicul mai tanar. Dar … Covaci e in stare de orice.
    @mircea
    Ba Phoenix a fost o mare trupa instrumentala. Au mai fost si altele in acea vreme, mai putin cunoscute. Dar sa minimalizezi contributia lui Covaci la cele trei albume asta e o mare nedreptate …

  105. Eduard Antoniu spune:

    “nu prea se poate protest social fara cuvinte, doar instrumental”

    Asa ceva. http://en.wikipedia.org/wiki/The_Nice – vezi paragraful al doilea “For their second single…” de sub “History”, apoi, tot acolo, paragraful al noualea “During the long…” (de numai doua randuri). Abia in finalul piesei instrumentale “America” (aranjament dupa “Poveste din cartierul de vest” de Bernstein, da’ baga Emerson si din Dvorzhak “Din lumea noua”) un copil rosteste niste cuvinte (si antementionatul paragraf al doilea spune si cine e copilul acela), iar in timpul unui spectacol, Emerson da foc la steagul american cand canta The Nice “America”.

    Culmea, insa, Emerson locuieste in California, de multi ani de zile…

  106. bantean spune:

    Ant(e/i)miorita?

    http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/839823/TRANSHUMANTA-IN-CRIZA-Miorita-cheala/

  107. Doru Dragan spune:

    @Eduard Antoniu: asta se intampla acum 40 de ani :) De atunci America a fost batuta si ucisa de nenumarate ori dar … a renascut din propria cenusa :D Asazisul “protest instrumental” e sustinut de o muzica programatica, de versurile recitate si de … gesturile lui Emerson. Bun clapar dar m-am lamurit si eu ca fara Greg Lake nu ar fi facut mai nimic. Probleme de atitudine :lol:

  108. VIESPEA spune:

    De la Pe Arges in jos pina la o oaie,fie ea si nazdravana,e o cale atit de lunga,ca mii de ani i-a trebuit luminii sa ne ajunga.

    A dracului oaie,cu turmele ei cu tot.Dupa ce-l facu pe ciobanelul moldovan si mai ortoman sa tina capul plecat si sa-si astepte moartea resemnat,il mai enerva si pe Nicu Covaci.Acesta punindu-i gind rau si vrind s-o manince fripta.Din cauza asta s-a deviat subiectul acestui topic,fara sa se stie precis ce-i antemiorita aia.

    In timpul asta nea Manole si monastirea lui asteapta sa fie bagati in seama,mai ales ca aici e casa[topicu] lui.

    Mai bine discutam despre Manoli X,asa mai vede si Ioji ce ne trece prin minte despre legenda monastirii.

    http://www.rri.ro/arh-art.shtml?lang=2&sec=40&art=5842

    “Noi avem balada mesterului Manole. Existenta unei bresle a constructorilor de biserici a fost consemnata si pe teritoriul României. Mesterul Manole era un zidar ortodox de biserici. Aceasta legenda este echivalenta mitului fundamental al masoneriei operative. Acest mit de refera la moartea lui Hiram, arhitectul templului lui Solomon. Sensul originar al mitului este jerfta maestrului pentru perpetuarea constructiei. În perioadele vechi exista convingerea ca fiecare zidire importanta are nevoie de un suflet care sa-i mentina coerenta. Ulterior s-a trecut la jertfa rudelor, si aici avem exemplul mesterului Manole, si mult mai tîrziu erau momiti copii sau vagabonzi pentru a fi jertfiti. Dar motivul originar a fost acesta: maestrul care executa o constructie extrarodinara trebuia sa se jertfeasca. Sub acest aspect înseamna ca a existat masonerie operativa si la noi. În nici un caz nu s-au constituit bresle sau loji ca în Occident. Au existat asemenea structuri în Transilvania dar nu în Muntenia si Moldova.”

  109. bantean spune:

    Adevarul este ca multi dintre artisii anilor ’70 s-au inspirat din folclorul romanesc sau istoria Romaniei si pentru ca nu prea mai aveau voie sa spuna nimic (altceva) din cauza cenzurii. In timp ce unele trupe faceau treaba asta gen “muzica usoara” si fara nici un fel de ambitii artistice sau chiar profesionale, alte trupe sau artisti incercau sa aprofundeze tema si sa o ia -de fapt- in serios. Nu o data mesajele erau “ascunse” referindu-se de fapt la situatia Romaniei de atunci… Fabule sau piese cu caracter istoric (“istoric”) ca in cazul lui Andries…, de ex. s.a.
    Phoenix a pornit pe acest drum intr-o buna masura tot de…nevoie. Dar, asa cum au facut-o ei intotdeauna, au reusit si de data asta sa o faca cu totul altfel decat toti ceilalti! Un grup de artisti f. talentati : muzicieni, poeti / scriitori, etc. au inceput sa studieze folclorul, istoria, religia, s.a.m.d. Rezultatul il stim si este fantastic!
    Personal, insa, nu sunt convins ca Phoenix ar fi mers pe acel drum daca conditiile din Romania ar fi fost altele. Poate ma insel…Dar…
    Pana la urma, nu putem decat sa multumim …conditiilor dictatoriale de atunci! )):- Pardoxal, ironic, dar – in buna parte – adevarat!

    Fiecare muzica, la vremea ei. Sincer sa fiu, nu cred ca mai este nici la fel de original si nici la fel de inspirant sa se mai insiste atat de mult in aceasta directie. Oricat de bine realizate ar mai fi eventuale opere rock noi cu trimiteri ethno, istorice, etc…, nu cred ca vor mai atinge vreodata profunzimea de atunci, dimensiunea – cel putin – politica nemaiavand cum sa fie la fel de “puternica”. In plus, formatul muzical (opera rock) este cam desuet…
    De fapt, discutiile din ultima vreme de pe acest blog dovedesc, zic eu, acest lucru…
    Discutii intelectuale, filozofice, analize, speculatii, desigur…
    Dar mie mi se pare ca treaba a devenit brusc un pic mai “serioasa” decat ar trebui ea sa fie de fapt… si merge intr-o directie mai mult intelectuala decat artistica….
    Nu prea vad cum ar mai putea artistii nostrii de frunte sa abordeze “vechiul subiect” fara sa riste sa devina de ex. …”pretentiosi”. Printre altele!
    Brusc, imi place din ce in ce mai mult “Stiu ca ma iubesti si tu” !
    …deh am si eu dreptul la o parere. Nu?

  110. kappl spune:

    @Revin scurt la “Miorita”

    citind de nenumärate ori Balada “Miorita”, o capodoperä de neasemuit, mai ales versiunea lui Vasile Alecsandri, ea fiind cea mai completä, mi-am dat seama cä unii riscä sä tragä niste concluzii pripite si superficiale in legäturä cu atitudinea Baciului Moldovean care, dupä cum inteleg dansii, isi acceptä soarta de a cädea pradä planului ucigas al Baciului Ungurean si al celui Vrancean, plan näscut din läcomie.
    Acesti contemporani riscä sä-l judece gresit pe Baciul Moldovean de lasitate deci de lipsa “sirei spinärii” si sä interpreteze gresit mesajul Baladei, incercand s-o modifice in scopuri personale. Mai mult de-atata unii chiar vor s-o mänance friptä pe biata Mioritä, care nu are nici o vinä in toatä treaba. Ea il avertizezä doar pe Baci de planul de complot al vecinilor.
    Din afirmärile Baciului Moldovean nu reiasä in nici un fel refuzul lui de a se apära impotriva agresorilor. El nu face altceva decat a lua in seamä si posibilitatea de a muri, lucru foarte posibil intr-o luptä.
    Deci propun s-o läsäm pe Miorita nelezatä la locul ei si sä frigem alte animale ca sä ne potolim läcomia.

    Ioji.

  111. Doru Dragan spune:

    Un artist pentru a crea trebuie sa aiba o sursa de inspiratie. Unii isi aleg o femeie (sau mai multe :)) altii un peisaj altii un eveniment etc. Sursa respectiva de inspiratie nu poate sa inlocuiasca talentul :( Deasemenea cred ca degeaba iti alegi o sursa de inspiratie daca tu de fapt nu simti nimic pentru ea. Fara talent si fara sentiment o sa iasa ceva gen Sincron sau gen Savoy. Ambele formatii au adoptat ca sursa de inspiratie folclorul si a iesit … ce a iesit :? Nicu Covaci a fost atras de folclor inainte de varianta PHOENIX nr.2 Eu cel putin stiu de compozitia Padure, padure care nu era cine stie ce dar care cred ca dateaza de pe undeva de pe vremea formatiei The Shadows :D Odata cu refacerea PHOENIX in varianta nr. 2 aceasta tendinta a devenit tot mai accentuata si ceea ce trebuie remarcat este contributia serioasa a lui Ioji Kappl la asta. Nu cred ca a fost vorba doar de o conjunctura, cred ca baietii au fost cu adevarat inspirati, impresionati si emotionati de ceea ce descopereau cel putin la fel ca si noi, publicul. De asemenea nu cred ca asemenea gen de abordare ar trebui abandonat. Chiar si intelectualii “pretentiosi” sau “pretiosi” trebuie sa asculte si urechea lor o muzica care sa gadile placut :lol: Plus ca exista artisti care nu se simt bine daca nu creeaza ceva de un anumit nivel.

  112. Eduard Antoniu spune:

    @bantean:

    ‘Nu o data mesajele erau “ascunse” referindu-se de fapt la situatia Romaniei de atunci’

    Daca ai sti cam ce fel de mesaje credem unii dintre noi ca am descoperit in unele dintre acele “Texte pentru Phoenix”…

    De pilda:

    “Invocatie” – posibil indemn la revolta a locuitorilor din cele trei mari “provincii” istorice romanesti; era 1975 si mai era pana in 1989…

    “Filip si cerbul” – posibila anticipare a sfarsitului dictatorului; era 1975 etc. la fel ca mai sus…

    “Anule, hanule” – posibila evocare a conferintzei din Palatul Livadia (“hanul”)de la Yalta, Crimeea din 1945 (“anul”), imprejurari in care a fost pecetluita soarta postbelica a Romaniei, cu efectele ulterioare…

    Textierul chiar ca era o …Foartz~a, mai…

  113. bantean spune:

    Vreme trece, vreme vine….
    Faza cu Sincron am mai discutat-o. Trupa este mult prea putin apreciata la adevarata ei importanta. Sa nu uitam conjunctura! Trupele de la noi au fost constant inspirate de cele din Vest. De aceea, Sincron care a aparut si s-a afirmat de fapt ca o prima trupa romaneasca pop de succes, suna ca The Shadows (filmul vestit “Tinerii”) in prelucrarile lor
    populare instrumentale. Si tot de aceea “Padure, padure” suna la fel! In plus, eu am trait vremurile acelea si stiu ca in tara, la inceput (!), pentru o perioada scurta de timp (!) Sincron influienta restul trupelor de la noi.

    Dar, asa cum am mai spus, timpul trece…si ne-am “trezit” la acea rascruce de drumuri (“post Moni”). Nimeni nu vrea sa minimalizeze cu absolut nimic cele 3 MARI discuri Phoenix de atunci. Dimpotriva! Ceea ce s-a intamplat in acel moment demonstreaza de fapt, inca o data cat de deosebiti au fost acesti artisti prin felul de abordare unic a
    acestei “teme” atat de generoase dar si (la fel de) dificile: folclorul romanesc.
    In plus, Phoenix a dat dovada si de mare curaj in fata fanilor si a celorlalti specialisti sau”specialisti”. Asta deoarece inspiratia populara sugerata de fapt de unii intelectuali …comunisti (mai in varsta), era vehement respinsa de cei mai tineri (probabil doar ca o forma de revolta si nu ca o esentiala impotrivire), la fel ca si de publicul mai “ales”. Daca nu tabu, era, cel putin, “ne-fin” sa canti muzica pop cu “astfel” de influiente. Aceasta “antipatie” era cu siguranta influientata (fiind deci si justificata) si de faptul ca in acel moment, muzica populara
    romaneasca era promovata aproape in exclusivitate la Radio si TV si statea intr-un fel “in calea” muzicii noi inclusiv celei “rock-pop”. Iar faptul ca acea “muzica populara” era departe de cea “adevarata” si devenea din ce in ce mai mult adaptata politic ( mai ales in texte…), nu facea cu nimic situatia mai…”usoara”.
    Iar in paralel, mesagerii muzicii populare romanesti erau cam singurii artisti care aveau voie sa paraseasca tara pentru a face turnee in strainatate. Cam frustrant…
    In timp ce Phoenix pregatea “Cei ce ne-au dat nume”, incepuse sa se zvoneasca prin Timisoara cam ce urma sa se “intample” si majoritatea fanilor precum si ceilalti artisti erau ingrijorati si nu chiar placut impresionati….
    Desigur, in aceeasi masura, cu totii erau si foarte curiosi de ceea ce se va intampla in momentul in care Nicu va prezenta noua trupa si noul stil.
    Premiera “a inchis gura” majoritatii, dar a existat o “gasca” care a comentat negativ multa vreme dupa aceea.
    In zadar si pe nedrept, insa! Phoenix incepuse acel drum, care a facut istorie in muzica rock romaneasca…
    Dar, sa nu uitam si sa revenim…
    Influienta de “afara” a ramas in continuare! La apogeu, la “Cantafabule”, Phoenix era si muzical dar si ca aparitie scenica, in general, o trupa care isi gasise un stil unic si ar fi putut cu succes sa stea alaturi de orice trupa din vest din acel moment!
    Faptul ca ei “semanau” cu “colegii” lor de peste granita nu trebuie sa fie (si nu este) un lucru negativ. Dimpotriva!
    Dar:
    Oricat de originala a fost (si a fost!) in acel moment muzica Phoenix, ei cantau rock! Si nu Phoenix a infintat (inventat) rock-ul!
    Pe scena erau la fel de originali, dar show-ul lor era inspirat din ceea ce faceau celelalte trupe vestice de atunci.
    Si da, trupele rock in momentul acela nu mai aratau si nu mai sunau de loc ca The Shadows!
    Phoenix era in plina evolutie (ascendentza), fiind din ce in ce mai matura din toate punctele de vedere!
    Sunt convins ca nici o alta trupa din alta zona a Romaniei nu ar fi putut face ceea ce au facut ei atunci!
    Dar este totusi nedrept sa dam la o parte chiar totul, uitand cam cum a evoluat in timp rock-ul romanesc…(in paralel cu cel international!). In anii ’60, Sincron suna de fapt la fel de… modern precum Phoenix 5-6 ani mai tarziu! Muzica rock a evoluat extrem de rapid in intreaga lume dupa The Shadows..
    Este greu sa se poata face o comparatie obiectiva!
    Sunt covins insa ca nici Nicu si nici Joji nu si-ar fi putut imagina de fapt…Cantafabule cand faceau muzica inspirati de The Shadows!
    Si da, sunt si eu de acord ca “degeaba iti alegi o sursa de inspiratie daca tu de fapt nu simti nimic pentru ea”.
    Phoenix “s-a identificat” cu sursa de inspiratie si a crezut 100% in ceea ce a facut. Altfel nu s-ar fi putut ajunge la rezultatul pe care de acuma il stim.
    Se stie insa ca multi artisti inceraca “una sau alta” si din curiozitate fara sa stie de la inceput daca drumul pe care pornesc este intr-adevar cel “adevarat”.
    Intr-o casnicie se intampla nu o data ca dragostea sa apara pe parcurs, iar proverbul : “pofta vine mancand” spune si el destul de multe…
    (Si) de aceea, Cantafabule este apogeul Phoenix-ului anilor ’70!

    Ceea ce mai sugeram in postarea trecuta este si faptul ca in piesele de inspiratie folclorica Phoenix gasise si o forma foarte importanta de “lupta” politica. Intr-un fel, la modul…: “muzica “populara” ati vrut, poftim!”, adresata conducerii politice (si culturalo-politice) de atunci!
    Si cand spun asta nu ma refer la partea artistica de geniu ci la acel mesaj subtil la nivel politic pe care multe din acele piese / texte (daca nu toate) il contineau.
    Pana si infatiseara celor de la Phoenix sta marturie luptei continue cu autoritatiile de atunci. Parul lung, vestimentatia erau in mare masura o forma de revolta si pledau pentru …libertate si democratie.
    Influentati de moda hippie americana (dupa ce initial fusesera influientati de moda englezeasca The Shadows, Beatles), Phoenix, la fel ca alte zeci de trupe din intreaga lume care se respectau la ora aceea, aveau parul (f.) lung, haine “flower power”, etc…
    In momentul in care Phoenix a inceput era ethno, acest look s-a adaptat si explicat prin prisma … traditiei populare (istorice) romanesti.
    Nimic rau in asta, dimpotriva.
    Pe tema asta se mai pot scrie f. multe, dar ma opresc aici.

    Nu va impacientati! Phoenix a facut revolutie muzicala in ciuda influentelor! Toti artistii din toate timpurile au fost influientati. In orice domeniu! Iar in muzica, Beatles, care au facut revolutie la vremea lor, pe plan international, a avut nenumarate influiente si surse de inspiratie.
    Au declarat-o chiar ei!

    Phoenix a fost si ramane cea mai importanta trupa rock de la noi, ever!
    Dar, sa nu uitam:
    1) Phoenix a fost mereu “la moda” international in sensul bun al cuvantului, nu cel comercial!!
    2) Phoenix a avut un mesaj politic profund! (anti…comunist).

    Ce se intampla astazi?
    1) Nu numai Phoenix, ci toate trupele care in anii ’70 aratau si faceau ceea ce faceau nu mai sunt “la moda”. Ele traiesc, daca mai traiesc )):- (in marea lor majoritate) din ceea ce au realizat atunci!
    2) Mesajul politic autohton este astazi…legal! Phoenix (atat Nicu cat si Joji) ar trebui sa traiasca in Romania ca sa poata sa fie cu adevarat …”adevarati”. Pe de alta parte, acum cand esti liber sa-ti spui parerea, parca nici nu mai are…”haz”…

    Romania si-a adaptat si azi muzica (la fel ca in anii ’70) la ceea ce se intampla pe plan international.

    De aceea, trupele omoloage Phoenix-ului din anii ’70, poarta alte nume in Romania noului mileniu. De ex…: “Parazitii”…?
    Dar si asta este normal. Beatles “se numeste” “astazi”….Eminem…(de fapt sir Paul a si facut aceasta comparatie intr-un interviu, acum vreo 2-3 ani…).

    In ceea ce ma priveste, ascult “orice” cu placere si imi plac tot felul de “muzici”, indiferent de stil.
    Phoenix va ramane mereu in sufletul meu! M-am bucurat intotdeauna sa-i revad dupa ’90! Pana la urma, chiar indiferent de “ce si cum”. Doar sa stiu ca “existau” si cantau (din nou) impreuna, a putut sa fie indeajuns de multe ori, pentru mine.
    Dar legat de ceea ce s-ar mai putea face dupa Cantafabule. Si asta ACUM!…Nu stiu. Dar mi-e teama ca…

    …si nu vad nimic rau in a alege ca sursa de inspiratie “o femeie (sau mai multe :) ), un peisaj sau un eveniment etc.”
    Dar nimeni nu poate spune ca ar fi gresit ca ACELASI artist sa aleaga toate sau o parte a acestor surse de inspiratie in opera lui. Si nu neaparat deodata…)):-

    M-am chinuit sa “compun” cele de sus fiind f. racit…Am incercat sa ma “tratez” un pic ocupandu-mi timpul scriind aceste randuri. S-ar putea sa vreau sa fac ceva modificari peste o zi, doua, cand am sa ma “trezesc”. Dar, in mare, am spus ceea ce cred cu adevarat…Pace!

  114. bantean spune:

    In mesajul precedent am vrut sa spun infatisarea si nu…infatiseara, evident. Poate am mai omis si alte greseli…Sorry!

    @Eduard Antoniu :
    Interesant!

  115. ciprian blidaru spune:

    Dacă tot suntem la o baie culturală cu Mioriţa, am pus aici interpretarea splendida a marelui hermeneut si istoric al religiilor, Mircea Eliade: http://ciprianblidaru.wordpress.com/2009/02/16/miorita/

  116. bantean spune:

    OK, am mai stranutat un pic, am mai tusit…asa ca trebuie sa ma tratez mai departe…:

    Despre Miorita:
    Cele spuse f. bine de Joji (dar spuse pe scurt si de…Doru Dragan, anterior: “Ciobanul din Miorita este resemnat in fata mortii, in fata sortii iar nu in fata unui atac concret iminent din partea celorlalti doi.”), este in favoarea “sirei spinarii” a simbolicului Baci Moldovean )):-
    OK! Dar ce ne facem cu lasitatea si lacomia celorlalti doi? Nu o fi asta o chestie de “mentalitate” gen …”capra vecinului” ?
    Ma intreb, doar…

  117. kappl spune:

    @bantean

    Ai scris foarte frumos. Totusi imi permit sä completez urmätoarele:

    in ceea ce priveste inspiratia generatiei pop-rock din folclorul romanesc, vreau sä facem diferentä intre prelucräri ale unor “Schlagere” folclorice (Pädure, pädure, Bun ii vinu’ ghiurghiuliu, s.a.m.d.) si adaptarea lor la instrumentele utilizate de o trupä rock sau pop, cum au fäcut-o in anii 60 cei de la Sincron, Nicu Covaci (Sfintii, Phoenix) si altii si modul de creatie a trupei Phoenix din 1971. Prin aceasta insä nu vreau sä minorific meritul si valoarea creatiei acestora.
    Sigur cä si tandemul Covaci / Kappl, in afara compozitiilor inspirate din folclorul arhaic romanesc, a prelucrat si teme originale folclorice cum ar fi “Paparuga” sau “Cocosii niegrii”. Dar presupun cä toatä lumea va accepta diferenta dintre aceste bijuterii din folclorul arhaic romanesc si piese ca “Bun ii vinu’ ghiurghiuliu”. Prin aceasta nu vreau sä nu recunosc valoarea in special a acestei piese, dar decat sä ascult versiunea Sincronului sau a Phoenixului de dinaintea “potopului”, mai bine o ascult pe cea a Mariei Tänase.
    Una dintre tainele succesului trupei Phoenix cu aceastä muzicä nouä, contrarie curentelor de influentä occidentalä din acea vreme si la-nceput nu prea pe gustul unei generatii cosmopolite, este nici mai mult nici mai putin chiar componenta formatiei. Sunt sigur cä fiintele carismatice ale lui Nicolae Covaci, Mircea Baniciu, Costin Petrescu, Valeriu Sepi si nu mai putin ale lui Ioji Kappl, devenind personalitäti cu care s-a identificat o intreagä generatie, i-au usurat acesteia lepädarea prejudecätilor.

    Ioji.

  118. Doru Dragan spune:

    Cand emit judecati in privinta formatiei Sincron nu judec de fapt o formatie dintr-un anumit timp ci judec componentii acelei formatii si evolutia lor in timp. In mod evident sunt influentat si de faptul ca proveneau din Bucuresti (nu sunt chiar batut in cap ca dovada ca Dan Aldea desi e din Bucuresti imi place :) si Mircea Florian si … mai sunt :D ). Dar in mod evident Sincron faceau o muzica la comanda, o muzica oportunista, niste prelucrari folclorice penibile care erau difuzate pana la exasperare :( Chiar si Padure, padure era mai inspirat cantata si avea o metrica deja dificila. In orice perioada se poate canta mai bine sau mai prost. Paraziti, bugi (mafia) si altii de astia canta o muzica de inspiratie Harlem (inclusiv imbracaminte, coregrafie) cu versuri de acelasi tip doar ca in limba romana. Mie unul nu-mi spun nimic. Niste, ma scuzati, bucuresteni :lol: Il prefer pe Pavel Stratan si inca vreo cativa cantareti buni care vin de prin Respublica Moldova si care canta foarte (bine) romaneste. Recomand tuica fiarta cu cuisoare sau vin fiert cu scortisoara (dupa preferinte) :) Sanatate.

  119. kappl spune:

    @bantean

    Miorita.
    Atitudinea Bacilor Ungurean si Vrancean imi oglindeste clar dezbinul si vrajba dintre Transilvania, Tara Romaneascä si Moldova de-a lungul istoriei.
    Iar atitudinea Baciului Moldovean imi demonstreazä suveranitate si supremätie fatä de ceilalti doi, fäcandu-le zadarnic planul marsav, prin refugiul in sfera cosmicä.

    Ioji.

  120. kappl spune:

    @Doru Drägan

    Acu’ vorbeam de dezbin si vrajba, cu gandul la trecuturi intunecate, ca sä-mi dau seama cä acestea n-au dispärut nici panä astäzi.
    Cum sä existe pace cand nici mäcar 2 vecini nu se-nteleg si se dispretuiesc?
    Te plangi cä te ignorez?

    Ioji.

  121. Doru Dragan spune:

    N-au disparut si nici nu cred ca o sa dispara prea curand :? Diferentele dintre oameni sunt naturale si rivalitatile sunt la fel. “Corectitudinea politica” nu face decat sa “mature sub covor” ceea ce toata lumea stie ca exista. In cazul asta doar corectitudinea corecta conteaza adica atunci cand spui ceva de rau sa si argumentezi. E frumos sa fii politicos si diplomat dar uneori asta nu poate duce decat la ascunderea problemelor si intarzierea rezolvarii lor. Pentru ca mai devreme sau mai tarziu orice problema isi va impune rezolvarea. Cu cat mai tarziu cu atat mai “exploziv”. Nu sunt singurul care face observatia ca Bucurestiul abordeaza un stil de conducere mult prea centralizata si unul din rezultate este o rasturnare si falsificare a valorilor de mai multi ani. In politica, in economie, in sport si … evident in muzica. Doar nu o sa stau si sa ma resemnez ca baciul moldovean :)

  122. bantean spune:

    @Doru Dragan
    Sunt de acord ca la un moment dat Sincron a intrat in dizgratie…Ba chiar mai mult decat atat, din acel moment, prelucrarile lor populare au contribuit si ele (alaturi de muzica populara “comerciala” – Radio, TV, etc…) la circumspectia, scepticismul si chiar ostilitatea publicului / specialistilor muzicii rock (de care vorbeam “mai sus”).
    Nu am comparat Sincron cu Phoenix. Cu Phoenix nu se poate compara…”nimic”.
    Dar ma straduiesc sa fiu obiectiv in toate postarile mele si sa prezint lucrurile asa cum le stiu si le-am trait eu la vremea respectiva. Si Sincron a influientat toate trupele romanesti rock-pop de la la inceput. Un f. scurt timp, dar le-a influientat si chiar inspirat confirmand faptul ca “se poate si la noi”. Inclusiv Phoenix asculta si avea la un moment dat chiar un punct de reper in Sincron! Am scris despre asta acum vreun…an pe blogul lui Baniciu, daca nu ma insel….
    Felul in care a “evoluat” trupa este altceva!
    De fapt se poate face o paralela destul de interesanta intre ei si chiar …The Shadows / Cliff Richard, unde cel din urma a confirmat din ce in ce mai mult faptul ca era un solist de divertisment si nu rock…(la fel ca si evolutia lui Cornel Fugaru). Dar acest lucru nu a impiedicat cu nimic influienta (pozitiva) pe care au avut-o (si unii si altii) la inceputurile pop-rock-ului international resp. din Romania.
    Cu Savoy este insa altceva! Aici te sustin 100%!!!
    Cand ma refeream la Parazitii sau Eminem, am facut-o in special ca sa explic un punct de vedere.
    Iar felul in care ai explicat tu ceea ce fac ei, confirma de fapt acest lucru!
    Mie imi plac Parazitii, de ex.
    Nu imi place insa (prea mult) Eminem. Dar asta este…problema mea)):-
    Multzam! Tocmai am luat o gura de… palinca. De la baciul ungurean. (Da’ ce sa fac? Sa o arunc acuma?…)):-

    Ma bucur cand reusesc sa gasesc explicatii corecte… ))):-
    Intregul mesaj anterior (cel lung), a fost “compus” de mine si are la baza amintirile si “analizele” mele (personale) ale acelor ani.
    De aceea, nu mica mi-a fost mirarea cand am descoperit acest link chiar acum cateva ore!!!

    http://colectie.jurnalul.ro/articole/117500/nicu-reloaded-mony-insa-nu.html

    Citez ceea ce m-a frapat (socat) f. mult, deoarece multe din cele scrise de mine in mesajul cu pricina par acuma…”citate” Nicolae Covaci.
    Si nu sunt! Nu am vazut articolul decat dupa ce am scris cele de mai sus…

    “Am schimbat foaia din anii ’70, când Ceauşescu a cerut ca toată cultura românească să se inspire numai din folclor. Atunci am spus: «Vrei folclor, păi,îţi dăm noi folclor!». Şi ne-am băgat în folclorul precreştin, folclorul adevărat românesc şi am studiat câţiva ani de zile”
    Nicu Covaci

    îşi aminteşte Nicu Covaci: “Suntem una dintre puţinele formaţii preocupate de etnia noastră. În anii ’60 eram încă tributari muzicii vestice, cântam din Beatles, Rolling Stones, chiar şi compoziţiile noastre de atunci – de exemplu, «Hei tramvai» – erau uşor spre Beatles. Am schimbat foaia din anii ’70…. «inspiraţi» de «iubitul conducător»… Din clipa când a apărut «Cei ce ne-au dat nume» stilul nostru s-a schimbat. Am reuşit să facem ceva de care sunt mândru: o sinteză între folclorul autentic românesc şi modul de exprimare modern. De altfel, noi cântăm rock, iar acest rock are vigoarea de folclor, şi culoarea, şi patina. Îi felicit pe cei care şi-au dat seama că într-adevăr ne potrivim în această conjunctură.”

    si…:

    Shadows şi “Tinerii”
    Filmul “The Young Ones” cu Cliff Richard & The Shadows l-a inspirat pe Covaci să se apuce de muzică.

    @kappl
    Multumesc!
    si multumesc pt completare. Sunt complet de acord, desigur!
    Am sugerat si eu diferenta de abordare a folclorului facuta de Phoenix-ul anilor ’71 fata de incercarile anterioare (a la…Sincron) ale Sfintilor-Phoenix!
    Eu am incercat totusi sa prezint lucrurile si in perspectiva. Cand spuneam ca (virgula)):- Cantafabule nu ar fi putut “sa aiba loc “5-6 ani mai devreme, ma refeream (si) la acest lucru….
    Si, sunt cu totul de acord referitor la componenta de atunci a trupei, denumita (tocmai de aceea) “formula de aur”!
    (Tzandarica si Spitzly au intregit si ei imaginea in momentul acela, as completa eu…).

  123. kappl spune:

    @bantean

    Sä stii cä nu i-am uitat pe cei doi, dar era vorba de 1971. Cei doi au venit, respectiv revenit in trupä in 1974 la realizarea fizicä a Cantafabulei, care pretindea o virtuozitate interpretativä deosebitä. La acea orä piesele erau 90% terminate.

    Ioji.

  124. VIESPEA spune:

    Stie cineva ce fel de cintec e asta? E grecesc ori machidonesc?

  125. bantean spune:

    @ kappl
    A, sorry. Credeam ca te refereai la ’71 la modul “incepand din ’71″…. Am inteles acum.:)

  126. Doru Dragan spune:

    … armân sau pelasgik Pana nu am fost in Grecia nu am priceput. Tot nordul Greciei e Tesalia sau Makedonia. Exista vreo legatura intre makedonii lui Alexandru Makedon si makedonii de astazi? Exista vreo legatura intre machedoni si aromani? Buna intrebare! Pentru asta trebuie citit. Mult! In nici un caz nu e grecesc :)

  127. Bansaraba spune:

    @Ioji Kappl: Dar Gunther Reininger nu revenise in formatie in mai 1974, in timpul albumului Mugur de Fluier? In acelasi an a inregistrat cu Phoenix muzica pentru filmele Nemuritorii si Agentul straniu (in ultimul apar niste compozitii precursoare Cantafabule). Filmarile de pe Semenic il arata si pe el acolo. Tandarica se pare ca a fost cooptat in primavara lui 1975, la inregistrarea albumului Cantafabule.

  128. Eduard Antoniu spune:

    @bantean:

    “Phoenix era si muzical dar si ca aparitie scenica, in general, o trupa care isi gasise un stil unic si ar fi putut cu succes sa stea alaturi de orice trupa din vest din acel moment!
    Faptul ca ei “semanau” cu “colegii” lor de peste granita nu trebuie sa fie (si nu este) un lucru negativ. Dimpotriva!”

    Eu abia in anii acestia am descoperit si eu acele fragmente de filmare in care apareau machiati – erau practic ca Alice Cooper sau ca si Kiss. Sunt sigur ca as putea gasi si alte termene de comparatie si mai credibile in acest sens. De mashtile tracice nici nu mai spun. Ce au facut era foarte avansat, au fost si ei cumva inaintea timpului lor si de aia ni se mai intampla unora ca abia la vreo 30 ani sde atunci a reusim si noi a mai descifra din ce au vrut sa spuna de fapt. Cred, bantean, ca acea Cortina de Fier era cumva permeabila pentru circulatia unor idei artistice intre vest si est (chiar dublu sens m-as hazarda sa spun). Mai cred eu ca, in ciuda acelei Cortine de Fier, noi, tinerii de atunci aratam si ne manifestam cam ca si cei “de dincolo” de acea Cortina de Fier si asta fara sa avem ocazia sa constatam prea des asta (pe viu, din filmari, din auzite, din povestite, din publicatii etc.). Nu vad nici eu nimic rau in asta, dimpotriva.

    De asemeni, nu m-am mai saturat citind interventia ta anterioara (aceea ceva mai lunga) si eram pregatit sa iti raspund punct cu punct numai cu citate intaritoare din cartea lui Covaci. Pana sa apuc sa fac asta insa, ma bucur ca insuti ai inteles similitudinea ulterior. Da, eu insumi as fi fost frapat de acea similitudine daca as fi fost in locul tau. Cum insa fac parte, banui, dintr-o generatie ulterioara celei din care faci tu parte (tu poate copil in anii ’50, eu in anii ’60 si asa mai departe), vad in similitudinea aceea de fapt spiritul unei intregi generatii, cei care sunteti cam de-un leat cu Phoenixul, spiritul generatiei “voastre” deci.

    Talk about your generation ;)

  129. kappl spune:

    @Bansaraba

    Günther Reininger a participat in 1974 drept colaborator la Mugur de fluier iar in ianuarie si februarie 1975 a participat la Semenic la aranjamentele pentru Cantafabule si apoi la imprimärile acesteia in Bucuresti. Deci si Reininger reine in trupä ca membru de-abia in 1975. Scuze, mai sus gresisem scriind in loc de 1975, 1974.

  130. bantean spune:

    @Eduard Antoniu

    Da, asa este. Sunt generatia ’50-60….(Undeva pe la mijloc…).
    In ceea ce priveste Cortina de Fier, ea avea ceva…”fisuri” in zona de Vest a Romaniei)):-
    In Timisoara, oras studentesc de altfel, era extraordinar sa putem intra in contact aproape direct cu Vestul, datorita vecinilor nostrii mult mai putin afectati de comunism: fosta Iugoslavia si Ungaria.
    Imi amintesc perfect cum stateam seara – noaptea la televizor (“la sarbi”) urmarind ultimele concerte live cu cele mai moderne trupe de la ora aceea din Anglia , U.S.A., etc…Se vedea cu “pureci”, mai “fugea” imaginea, etc…Dar ce conta. Tot ei transmiteau si cele mai noi filme, pe vremea aceea. Era fantastic, de fapt! In plus, multi timisoreni aveau rude si prieteni in strainatate care trimiteau (sau aduceau personal) discuri cu cele mai noi “muzici”din Vest!
    Probabil ca si din acest motiv, Timisoara a fost f. bine reprezentata muzical in Romania, trupele de aici fiind mereu “la zi” cu ceea ce se intampla pe plan international.
    Eu am avut norocul sa vad Cantafabule live cu trupa completa (nu dubasi…), atunci cand a aparut. Nivelul muzical si de aparitie scenica a fost incredibil! Un spectacol sincretic de talie mondiala.
    Dar in acest moment s-a vazut ca daca “permeabilitatea” Cortinei de Fier functiona (oarecum) de la “stanga la dreapta”, in schimb ea devenea complet etansa de la…”dreapta la stanga”. In acel moment s-a putut constata si contradictia (normala din pacate) “oferita” de celalalt Nicolae (Ceausescu….) – sorry….. si “formatia” sa.
    Dupa ce “ordonase” ca artistii sa se inspire din folclor, acuma cand Phoenix a reusit un lucru unic si de nivel mondial, ei nu aveau voie sa arate lumii (intregi…) ceea ce reusisera sa faca! Era prectic INTERZIS sa iesi din Romania si sa canti …rock in Vest!
    Daca atunci Phoenix ar fi putut sa intre in circuitul valoric international, (reprezentand Romania!), altfel ar fi fost povestea lor (si a noastra)! Dar….

  131. Doru Dragan spune:

    Suntem din aceeasi generatie (si din acelasi oras :) ) Si eu am vazut Cei ce ne-au dat nume, Mugur de Fluier si Cantafabule in premiera (nationala, europeana si planetara :D ). Si eu am fost profund impresionat. Intr-adevar timisorenii (si in general cei din vestul tarii) au avut sansa radioului si televiziunii iugoslave, o iugoslavie care la vremea aia era deschisa, cosmopolita si progresista (vai). Din pacate nu-ti impartasesc entuziasmul in privinta presupuneri tale ca PHOENIX ar fi avut succes in vest. Vremea muzicii progresive era pe cale de a apune. Incepuse disco, dance, heavy metal etc. Industria muzicala incepuse sa scoata succese ca masina de facut carnati. Valorile adevarate razbateau tot mai greu iar daca erai din estul Europei … era foarte dificil. Dupa PHOENIX eu am fost fan al formatiei Sfinx (un an-doi cat a mai durat) iar mai apoi al unor formatii iugo (Bielo Dugme in special). Nicicare nu au reusit sa impresioneze vestul. Am mai “consumat” Yes si Emerson Lake & Palmer dupa care … o mare pauza. Sting si Dire Straits au mai inviorat atmosfera o vreme.

  132. bantean spune:

    Da, cine stie…? Entuziasmul meu porneste si de la faptul ca am ascultat si eu, de asemeni, trupele de varf ale “vecinilor”. In afara de sarbi (trupele lor le-am vazut doar la TV, e adevarat), la unguri: Omega si Locomotiv GT (o fi fost cu “k”?), pe care i-am vazut live la Timisoara! Dar – dupa parerea mea – Phoenix erau (mult) peste – in special la Cantafabule ! (Iar despre Omega se spunea ca deja cantasera in deschidere la Stones! (?).
    Daca in Romania ar fi fost la fel de “liber” ca in Iugoslavia si Ungaria, am fi stiut azi cu siguranta soarta “cealalta! a Phoenix-ului…

  133. free62 spune:

    Acuma sincer io nu cred ca apune nicio era…daca esti bun tot in prim-plan ramai.Ma gandesc incepand din 70 la cei 20 de ani de Queen, Whitesnake, Scorpions, Clapton care a fost mereu acelasi si cu un succes enorm, Gilmour(Pulse-ul facut cu Pink Floyd pt mine e mai mult decat opera de arta), BB King sau Buddy Guy o fost tot aia numa ca am si uitat cati ani de activitate au sau absolut genialul Vaughan…si multi altii care cand valorile razbateau tot mai greu ei au razbatut tot mai bine.Sigur ca marele avantaj al celor enumerati mai sus e ca nu sint nici heavy, nici disco, ci sunt ei…au stilul lor care ii face impatabili in fata curentelor.Chiar si cei ca Santana care au schimbat ceva tot au reusit sa isi pastreze stilul, schimband doar nuantele si avand in continuare acelasi impact pozitiv….Deci muzica buna o fost, este si o sa fie, insa doar unii rezista…

  134. peraspera spune:

    Valorile adevarate rezbateau tot mai greu la noi, in vest s-a cantat bine mersi, si se mai canta … se mai schimba stilul: new wave, punk … dar valoarea ramane, vezi concertul Sylvian&Fripp (Graceland Tour). In ceea ce priveste Phoenix, de acord, a fost trupa cu cea mai mare anvergura si popularitate la aceea vreme, dar succes comercial a avut. Nu in sensul rau al cuvantului. Spre deosebire de Curtea Veche 43 de ex. Si nu inteleg pentru asta sa minimalizez contributia altor trupe in dezvoltarea rockului romanesc, pentru ca au fost trupe mari, ca Rosu si Negru cu Brandes. In ceea ce priveste atitudinea anticomunista as fi mai retinut. Era foarte usor acum 20 de ani sa dam interpretari dusmanoase regimului, fiecarui vers. M-am jucat si eu cu margelele si a fost frumos, nu zic. Si spun asta deoarece Paunescu n-a fost chiar Soljenitin … .

  135. Eduard Antoniu spune:

    bantean, Doru Dragan, atunci poate sa scrieti si voi cate o carte, mai.

    Am vazut recent pe YouTube cateva clipuri Bjelo Dugme. Stiu ca ascultam “Daca as fi nasture alb” la RadioRecording pe Rsdio 1 la fratii Ursulescu tot cam in acelasi timp in care mai “scapau” ei si ceva Phoenix.

    Acuma insa nu prea m-au mai impresionat. Mi se pareau cam asa cam ca un fel de Uriah_Heep-timpuriu balcanic si cam atat.

    Ca gust muzical m-am cam pierdut si eu, m-am lasat dus si eu de valul acela adica, la inceputul anilor ’80. Treptat insa dupa ’90 am reusit sa revin la dragostea muzicala dintai si de atunci is iar cu prog rockul si cu tot ceea ce il alimenteaza (simfonic, traditional, etnic, jazz etc.).

  136. bantean spune:

    He…Pai cartea mea este chiar pe-aici “pe undeva” si un pic si pe blogul lui Baniciu. Probabil inca incompleta…
    Chiar m-am gandit sa-mi recitesc postarile, sa le copiez si sa le adun la un loc, sa vad “ce se intampla”… :)
    Cred ca o data cu aparitia Antemioritei voi fi gata si eu cu cartea…:?

  137. Eduard Antoniu spune:

    @bantean:

    “Locomotiv GT (o fi fost cu “k”?),

    Igen.

    “pe care i-am vazut live la Timisoara!”

    Si eu la Iasi la Sala sporturilor toamna ’76. Cred ca si urmatoarea. Dar acela, in toamna ’76, la 16 ani la inceput de clasa a X-a, cred ca a fost primul meu concert de rock vreodata. Presser Gábor – zongora, zene; Somló Tamás – basszusgitarra; Karácsony János – gitarra; Laux József – dob. Mai cantam si noi si dansam pe Ezüst nyár, Ringasd el magad si inca una cu un refren aproximativ “uj la a hankasa inekennet”.

  138. bantean spune:

    Da, imi mai amintesc si eu atmosfera concertului. Nu si piesele (textele), insa…
    Desi timisorean si avand multi prieteni si cunoscuti unguri – eu nu stiu limba maghiara, din pacate..Sorry.
    Trupa nu era rea de loc, doar ca suna ca orice trupa din vest care insa nu canta englezeste. La fel si Omega, de fapt.
    Cam acelasi lucru se intampla (asa cum ai remarcat si tu dupa vizionarile recente de pe Youtube) si cu “sarbii”. Trupe bune, sound modern, look vestic, etc…
    Insa, doar Phoenix avea pe langa toate aste si originalitate!!! Zic eu…

  139. Doru Dragan spune:

    Lipe cvatu – Bjelo Dugme :)
    http://www.youtube.com/watch?v=UkhDfr57IIM
    undeva prin anii ’80. Sa zicem … 1985. Goran Bregovici. Tare! :D

  140. admirator spune:

    Mircea mă privi nemulţumit: „Mai încet!” Nu l-am luat în
    seamă, fiind încins de shuffle-ul dinamic ce se revărsa ca o cascadă
    de pe scenă peste capetele oamenilor năuciţi de noutatea unei
    asemenea tării acustice. „Mai încet, bă!” – se răsti Mircea la mine.
    I-am prins privirea încărcată de furie şi neputinţă dar, în, spatele lui,
    Ioji îşi răspândea aureola de zeu blond şi inelat. Îmi făcu semn să-l
    ignor pe Mircea, trăgând în continuare de corzile bass-ului, mai-mai
    să le rupă. Avea o tehnică atât de bună, încât putea să mă
    urmărească, la „Negru Vodă”, aproape pe toată lungimea pasajului
    instrumental, care era alcătuit din triolete de optimi şi mai era şi
    foarte lung.

  141. bantean spune:

    Bjelo Dugme, Goran Bregovici…
    Se pare cea mai de succes trupa a vecinilor si fara indoiala o trupa care mi-a placut si mie f. mult in acea perioada. (Desi eu aveam o alta trupa favorita care…am uitat cum se chema. Dovada ca Dugme erau totusi cei mai populari…).
    Iar Goran a devenit pana la urma “ambasadorul” etno-balcanic “in lume”.
    Reascultand am redescoperit calitatile trupei. Dar si faptul ca aveam totusi motive (cred obiective) sa-mi placa mai mult Phoenix.

  142. Eduard Antoniu spune:

    @bantean:

    “eu nu stiu limba maghiara, din pacate..Sorry”.

    Eu pe atunci in ’76 (si si intr-o zona ca aceea a Iasilor, cu doar vagi urme de populatie maghiara, ori doar candva maghiara si si acelea mai mult asimilate) nici atata. Am inceput sa urmez un curs acum vreo trei ani pe langa biserica lor din Toronto dar din pacate a trebuit sa intrerup din motive de lupta cu supravietuirea. Am materialele, reiau cand pot.

    “eu aveam o alta trupa favorita care…am uitat cum se chema. Dovada ca Dugme erau totusi cei mai populari”

    Categoric. Ia vezi atunci daca n-o recunosti cumva pe aici. Chiar m-ai facut curios: http://en.wikipedia.org/wiki/Sretno_dijete si de aici poate mai degraba in asta http://en.wikipedia.org/wiki/Yugoslav_rock . S-ar putea sa-i faca placere si domnului Kappl sa-si aduca aminte. Stiu ca spunea intr-un interviu de acum cativa ani ca nu intelegea ce si de ce anume se intamplase in fosta Yugoslavie.

    ‘Iar Goran a devenit pana la urma “ambasadorul” etno-balcanic “in lume”.’

    Da, o evolutie care pe mine unul m-a impresionat mai putzin. Fapt care insa nu m-a impiedicat sa r^d de sa ma prapadesc acu’ vreo zece ani la cinema in Deva la “Pisica alba, pisica neagra” a lui Kusturica, la care Bregovic facuse muzica. A mai facut el si la altele, mai asa, cum bine zici, “in lume”, dar nu ma mai refer si la acelea acuma.

  143. bantean spune:

    Bjelo Dugme Anii ’70

    Bjelo Dugme Anii ’80

    Cam mare diferenta stilistica. In plus nici piesele nu sunt chiar asa de inspirate. (Imi dau azi seama mai bine ca “ieri”)… Adaptarea mult prea directa la ceea ce se intampla pe afara (in Vest) si amestecul pieselor tipice pop – rock (new wave, etc…) cu cele de inspiratie folclorica (…), explica de ce i-am preferat si atunci (si acum) pe Phoenix si de ce am afirmat ceea ce am afirmat!
    Repet: daca Phoenix “ar fi avut voie” sa reprezinte Romania pe plan International, sansele de a fi facut succes sunt f. mari!

    Dar, neavand cum sa dam timpul inapoi…
    nu-mi ramane decat sa ma bucur ca teoria mea este cat de cat sprijinita de faptul ca romanii (cu ajutorul moldovenilor mentionati de Doru Dragan)):- au fost singurii estici care au reusit sa-i faca pe cei din vest sa cante in limba lor de bastina ( limba romana (!!!) la nivel de Top 1, in intreaga lume. Chiar daca ….
    Ma-ia-hii
    Ma-ia-huu
    Ma-ia-hoo
    Ma-ia-haha

  144. bantean spune:

    @Eduard Antoniu

    Multumesc ptr. link-uri. Am sa le studiez si am sa revin.

    Da, afirmatia mea citata si de tine:
    “Iar Goran a devenit pana la urma “ambasadorul” etno-balcanic “in lume”.’
    …am vazut-o si eu un pic paradoxala, iar cand am scris asta am fost aproape …sarcastic. Aproape…

    Iar tu ai completat f. bine…:
    “Da, o evolutie care pe mine unul m-a impresionat mai putzin. Fapt care insa nu m-a impiedicat sa r^d de sa ma prapadesc acu’ vreo zece ani la cinema in Deva la “Pisica alba, pisica neagra” a lui Kusturica, la care Bregovic facuse muzica. A mai facut el si la altele, mai asa, cum bine zici, “in lume”, dar nu ma mai refer si la acelea acuma.”

    Si aici ai “atins” inca o parere pe care as sutine-o:
    succesul lui Goran pe plan international nu ar fi fost posibil fara filmele lui Kusturica…

    Am vazut acum vreo cativa ani Gadjo Dilo si mi-a placut la fel de mult (mai mult?).
    As vrea sa-l revad ca sa pot sa-mi confirm / infirm aceasta parere.
    In plus, am uitat destul de multe ramanand mai mult cu o “impresie generala”. Imi amintesc totusi la un moment dat o scena langa un mormant (?) unde canta …Copilul minune! a capella. Si canta cu asa un patos si feeling incat mi s-a facut…pielea de gasca.
    M-a atins mai mult ca…Goran.
    Si in acest fel simplu, iata cum am reusit sa-mi fac si mai multi dusmani pe acest blog.
    Dar ce pot eu sa fac, daca asa am simtit?
    S-ar putea insa sa ma insel… Cred ca trebuie sa revad filmul cat de curand!

    Pe de alta parte, ceea ce imi place atat la Kusturica dar si la Goran (si in buna masura chiar si la Bjelo Dugme!), este o anumita “distanta” si simt al umorului!
    Revenind, la “Phoenix” nu prea-mi amintesc sa fi existat asa ceva pana la …. Mila 2 de langa 3.
    Mai bine, de fapt. Dar asta face un pic mai dificila comparatia intre cele 2 trupe…

  145. bantean spune:

    Gata, i-am gasit….M-am “despartit” de ei (si de celelalte trupe vecine, in general) pe la mijlocul anilor ’80. Acum, via Youtube, inteleg ca inca ar mai exista (?).

    Da, o cu totul alt forma de abordare mult mai fusion (jazz-rock).
    Mie mi-au placut atunci si constat ca nu-mi displac nici acuma.
    Din pacate nu am gasit inca filmari mai vechi…
    La repezeala:

    @Eduard Antoniu
    Multumesc inca o data ptr. link-uri.
    Nostalgic…

  146. bantean spune:

    OK, n-am ce sa fac…Am gasit una din 2006, live. Deja e…rock si suna bine si filmat cu o camera de telefon, se pare….

    Mai caut poate dau de alea din anii’70….Dar promit sa inchid aici subiectul.
    (Daca nu voi fi …provocat prea tare).

  147. peraspera spune:

    @bantean

    sau altele, la Madrid, Viena, Hamburg …
    nu chiar pe gustul meu , dar …

  148. Methos spune:

    Apropo de Leb i Sol… si de Phoenix…

  149. Eduard Antoniu spune:

    @bantean:

    Doamne, cum ai reusit sa ma derutezi, ori mai degraba cum m-am autoderutat! Ai spus:

    “Se pare cea mai de succes trupa a vecinilor si fara indoiala o trupa care mi-a placut si mie f. mult in acea perioada. (Desi eu aveam o alta trupa favorita care…am uitat cum se chema. Dovada ca Dugme erau totusi cei mai populari…)”.

    Tu te referisesi mai sus la entitatea pre-’80-ista (care numa’ numa’ nu mai e ;) ; cat a trait Tito, a reusit sa ii tina pe toti impreuna…). Eu in schimb am luat-o ad litteram, pe componente: vecini cu noi is s^rbii si io acolo nu prea mai stiam mare lucru. Pai, bine, domnule, daca pricepeam din capul locului ca insuti avusesesi in vedere tot o (fosta) componenta, daca as fi stiut ca prog macedonean (ori, ma rog, FYROM-ian) iti placuse, atunci as fi rostit eu din prima “Paine si sare”, mai. Da, asa gust muzical, da. Leb i sol placea si vestului. Io inca tot nu stiam de ei in prima jumatate a anilor ’90 dar in schimb deja stiau de ei astia din vest :D .

  150. bantean spune:

    @Eduard Antoniu
    Mda…Asta cu Iugoslavia / Tito de atunci si ce s-a intamplat dupa…Dar eu vorbeam de anii ’70 si programele TV de la “sarbi”… Sorry.

    @Methos
    Da stiu, merci…De fapt un fel de…Santana balcanic (masuri mixte in loc de sudamerican….) )):-

    Leb i Sol (era) este mai variata ca stil (mai ales acuma). Dar din ce imi amintesc eu de prin ’70, atunci erau mai rock (desi deja cu influente fusion…), inspre Pink Floyd.
    In orice caz, o trupa f. speciala cu instrumentisti f. buni si inteligenti, dar si cu feeling, (zic eu…).
    Si, evident, in tema cu ethno-rock-ul, chiar daca nu legat exact de topicul unde ne aflam acuma…

  151. bantean spune:

    @peraspera

    Multzam!
    la fel si “aici”: nu chiar pe gustul meu…Dar, pana la urma, de ce nu?

  152. Eduard Antoniu spune:

    @Methos:

    In versiunea asta, mie unuia mi-a lipsit cel mai mult vocea grava a lui Covaci. Si remarc abia acum similitudini intre “Jovano, Jovanke” si “Baba Novak”. Pe “In umbra marelui URSS”, se specifica, intr-adevar “cantec popular macedon” la “Jovano, Jovanke”. Acuma, inteleg ca “Baba Novak” era la origine bosniac si ca mai multe despre inceputurile lui, pana a reaparut la nord de Dunare in “armia M~ariei Sale” …Mihai Viteazu’, s-ar spune in “Pod peste Drina” din 1945 a lui Ivo Andric, laureat 1961 al premiului Nobel pentru literatura http://en.wikipedia.org/wiki/The_Bridge_on_the_Drina . Am mai spus noi mai multe in sectiunea de “Radacini, legende si mituri” de pe forum in legatura cu “Baba Novak”. Data fiind aria de raspandire de traditii pe la slavii din sud, aceste similitudini mi se par firesti. La celelalte elemente muzicale, de la nord de Dunare, din “Baba Novak”, care mie imi pareau a urmari firul vietii hajdukului (Oltenia, Ardeal) nu ma mai refer acum.

  153. Doru Dragan spune:

    Daca o luam pe republici, Bjelo Dugme a fost din Bosnia (si Hercegovina :) ), din Sarbia a fost Riblja Corba (ciorba de peste). Bine-nteles ca au mai fost si altii. Interesant de observat e faptul ca trupele cele mai bune au fost din zone mai sarace si multietnice. Croatii si slovenii nu prea au avut trupe mari. Leb i Sol cantau aproape la fel de bine ca Weather Report :D Mie mi-a placut o piesa pe care nu am gasit-o pe YouTube decat prost inregistrata. Cred ca-i zicea Abracadabra :?

  154. free62 spune:

    Ca tot ii vorba despre zona asta a sarbilor vin si eu cu ceva nou pt voi….un tip care la american guitar idol a lasat multa lume masca cu o combinatie intre fusionul intalnit la Howe, Garsed, Helmerich, Govan sau altii si ritmurile traditionale de la el….interpretarea din punctul meu de vedere e una de zile mari, atata numa ca da in monotonie la un moment dat…

  155. Viespea spune:

    Scuze pentru deviatie.

    Pt Eduard

    Si cum ramine cu povestea de mai jos daca zici ca Baba Novac a fost bosniac?

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Baba_Novac

    S-a născut în Serbia, într-un sat pe malul Dunării, aprope de Cetatea Severinului din mamă româncă (din familia Basarabilor) şi tată sârb pretendent într-o perioadă la tronul Serbiei. Baba Novac a fost un vajnic luptător împotriva otomanilor, haiduc în Serbia, apoi în Oltenia, a intrat în slujba lui Mihai în timpul atacului armatei lui Mihai Viteazul asupra garnizoanei turceşti din Ada Kaleh şi i-a rămas fidel până la moarte.

    Prima sa misiune, care l-a rdicat in rândul celor mai apreciaţi oameni ai lui Mihai Viteazul, a fost incursiunea din primăvara anului 1595 când în fruntea a 700 de haiduci a trecut Dunărea, a înaintat pâna la munţii Balcani, ca să aştepte oastea turcească condusă de Hasan Paşa care trecea munţii pentru a-l întâlni la Sofia pe sultan. Baba Novac a atacat această oaste punându-l pe fugă pe Hasan şi luând căruţele şi caii, armele şi toată comoara. După această victorie Baba Novac primeşte cinstea voievodului care îl are aproape de sine în toate luptele. Astfel, îl găsim alături în bătălia din 18/28 octombrie 1599 la Şelimbăr, unde nemaiavând răbdare să aştepte tratativele începute între episcopul Malaspina, sol al cardinalului Andrei Bathory şi Mihai, atacă prin surprindere, contribuind la victoria obţinută de Mihai.

    În anul 1600, Baba Novac este trimis de Mihai în Banat, în părţile Lipovei, unde este victorios în mai multe lupte. Apoi îl însoţeşte în Moldova, unde Mihai îi încredinţase urmărirea lui Ieremia Movila. Baba Novac ocupă teritoriul Moldovei şi instalează o garnizoană în oraşul Iaşi. În tot timpul campaniei, rapoartele comisarilor împăratului Rudolf al II-lea ni-l arată pe Baba Novac ca pe unul dintre cei mai apreciaţi ostaşi. Urmează cucerirea teritoriului până la Cameniţa şi Hotin. Îl găsim luptând alături de Mihai Viteazul, în lupta de la Mirăslău, apoi în 9-19 septembrie 1600 în fruntea unui detaşament din apropiere de Ploieşti, la Năieni, reuşind să întârzie cu zece zile înaintarea polonezilor, luptă apoi la Sărata, Năieni, pe 20 octombrie la Bucov, pe Teleajen, ca la sfârşitul lunii noiembrie să se afle la Curtea de Argeş.

    În timp ce se afla cu o solie, Baba Novac a fost arestat de dieta din Cluj (formată din aristocraţia maghiară) şi condamnat la moarte în Cluj-Napoca, fiind executat prin ardere pe rug la data de 5 februarie 1601.O statuie a sa se găseşte în Cluj-Napoca. La 5 februarie 1601, ora 10 a.m. Baba Novac este ars pe rug după care trupul îi este tras în ţeapă. Baba Novac, deşi era trimis cu solie, este arestat mişeleşte de Ştefan Csaky, unul dintre conducătorii grupării nobiliare care urmărea răsturnarea situaţiei politice din Transilvania. S-a păstrat şi consemnarea cheltuielilor făcute cu execuţia: “am dat ţiganilor pentru că au schinguit, au torturat, au fript şi au tras în ţeapă pe Baba Novac şi pe preotul fl. 7 d. 50 s…t Am plătit pentru Baba Novac şi preotul, celor 2 călăi fl. 3. Am plătit lui Luca Ácsi pentru că a cioplit ţeapa pentru Baba Novac fl. 2″. Execuţia a avut loc în prezenţa autorităţilor, nobililor şi a generalului mercenar Gheorghe Basta care urmărise execuţia de la fereastra unei case din piaţa oraşului punându-l apoi în ţeapă pe Drumul Feleacului, pe locul numit azi Piaţa Baba Novac.

    La câteva luni după lupta de la Guruslău (3 august 1601), Mihai Viteazul se întoarce biruitor spre oraşul Cluj care se supune imediat, parte dintre nobilii maghiari acoperindu-l cu linguşeli, parte fugind unde au văzut cu ochii. Aflând locul unde a fost tras în ţeapă, Mihai Viteazul pune un steag în amintirea bravului ostaş şi haiduc. În jurul moşiei dăruite lui Baba Novac de către Mihai Viteazul s-a dezvoltat cartierul craiovean “Brazda lui Novac”.

    Fii săi (Novăceştii), au fost la rândul lor aprigi luptători antiotomani şi protectori ai poporului. A avut un frate, Radovan şi mai mulţi fii dar cu fiul cel mare, Gruia Novac (despre care s-au scris atâtea balade şi s-au ţesut atâtea legende), a apucat să haiducească şi să lupte împreună.
    ——————————————————————–
    Mai jos spune c-a avut si ceva treaba prin zona bosniaca dar nu ca era bosniac de origine.

    http://www.descopera.ro/cultura/3290163-baba-novac-mana-dreapta-a-viteazului

  156. Eduard Antoniu spune:

    Viespea, cum zice si Doru Dragan, Bosnia e o zona saraca si multietnica.

    Atunci cand zic bosniac, identific zona aceea. Dar acolo, asa ca nationalitate, esti fie s^rb, fie croat (pana aici, confesiuni diferite si cam aceeasi limba dar si aia tot diferit scrisa), fie musulman. Altceva nu prea vad ce ai mai putea fi pe acolo. Negresit Baba Novak era s^rb, cel putzin dupa tata. Am gresit eu locul nasterii, scuze. S-ar putea sa fi inteles eu gresit odata, din ceea ce reusisem sa gasesc pe web site sarbesc referitor la antepomenita carte a lui Ivo Andric si ajutandu-ma cu Google Translate. Oricum, noi trebuie sa stim si ce spun si s^rbii despre el, ca vezi ca spune si mai pe la urma celui de-al doilea link pe care l-ai pus, ca si s^rbii ii spuneau cumva un fel de “Bunelu’ Novak”.

    Vezi ca spune si Hasdeu parca: despre prima parte a vietii – mai nimic.

    Iar despre ce e pe la urma primului link pe care l-ai pus: tu, Viespea, parca pe vremuri erai ceva ca un vultur subacvatic sau acvila intergalactica ceva, nu se poate sa nu fi citit si tu partea cu “Baba Novak” din tot antepomenita sectiune de forum, cu grozaviile s~avarsite impreuna cu fiul Grujca. Gata, alt banc cu Baba Novak nu mai zic aici ;)

    Dorule (Dragan), la sloveni e unul Domen Lombergar dar nu stiu daca era si prin anii ’70. Interesanta ipoteza ta insa. Hai sa vedem un pic.

    Slovenii si croatii n-or fi avut nume cunoscute in rock sau cel putin nu stim noi de ele. Dar muzica lor populara am stiut-o de pe cand aveam 4-5 ani si se aude clar urma imperiului din care au facut parte. Tata, fie iertat, a facut un an de specializare la Beograd prin ’64-’65, cand aveam 4-5 ani. A cutreierat toata tzara aia, asa cum era ea pe atunci. Mi-a adus de acolo lucruri pe care altfel nu prea aveam cum sa le vad prin jur pe acasa: un proiector manual cu filme cu povesti pentru copi’i, carti pentru copi’i in engleza si in franceza, un dictionar Cassell-Nolit al limbii engleze si un disc cu muzica populara de la croati si sloveni, Polke i valceri (deci, da, polci si valsuri). Discul incepea cu o piesa probabil slovena cam asa: pe fond de talangi, unul saluta pe altul, probabil ca la t^rg duminica:

    “Hoj, Janez” mai palavrageau ei ceva si apoi se pornea o hora allegro.

    De atunci de la varsta aia frageda, cu impresiile alea intiparite de le tin minte si acuma 45 ani mai tarziu, am stiut ca tzara aia era ceva deosebit.

    Cel putin deosebit de noi. Iar noi la Iasi in anii ’80 nu aveam cum sa vedem la rusi ce puteati vedea voi la Timisoara la s^rbi in anii ’70. Dar si noi tocmai din capatul celalalt ne uitam inspre tzara aceea asa cum era si ne puneam si noi sperantele in ea. Cand la inceputul anilor ’90 nu reuseam nici eu sa inteleg ce se intampla acolo, l-am intrebat pe tata, el cam ce-si amintea de cu in jur de 25 ani in urma de atunci. Mi-a zis:

    “Mai, b~aieti, croatii si slovenii erau motorul economic al acelei tzari. Restul erau tot cam ca pe la noi: cafea, tzigari, taclale si chiul intr-una”.

    Sa fi fost croatii si slovenii prea ocupati cu munca, sa nu fi facut muzica?

    Probabil modelul “trupe bune in zone sarace si multietnice” nu prea se aplica insa in cazul inca unei foste tzari, destramate. Acum vreo trei ani, povesteam unei slovace (deci nu slovene) de pe aici: “Uite, bai, in ’95 eram la UAlberta si un asistent tehnic de acolo, in pauza de pranz, a facut proiectii de diapozitive din excursie de vara cu bicicletele cu prietena lui, bibliotecara, in Polonia, Cehia si Slovacia. Si le-a ilustrat si muzical dupa cum urmeaza: la polonezi a bagat Chopin, la cehi a bagat Dvorzhak, iar la slovaci s-a scuzat ca oricat s-a chinuit prietena lui tot nu a gasit compozitor slovac si atunci a bagat tot de la cehi Smetana” (care-i sm^nt^na in limba rom^na). Stii ce mi-a raspuns atunci tipa, bai? Cica:

    “Pai de aia am si preferat sa ramanem numai noi dupa ’93. Noi, muncitorii, le faceam banii si dumnealor, artistii, ni-i papau. Nu degeaba au o regiune numita Bohemia…” :)

    In diapozitivele acelea, Slovacia arata tot cam ca Transilvania. In primul meu zbor spre Canada acum 15 ani, a facut avionul escala la Bratislava.

    Uitandu-ma in jur la dealuri, am crezut ca eram tot pe aeroportul din Iasi.

    Am crezut ca nu plecasem de acasa. Ei, ma rog, Iasul nu in Transilvania e. Dar revin la asta in penultimul paragraf de mai jos. A propos, domnule Kappl, in interviul din “Flacara” din ’77 parca spuneati ca in familia dumneavoastra, de-a lungul secolelor, au existat si slovaci.

    Modelul “trupa buna din zona saraca si multietnica” nu cred ca se aplica nici la noi. Eu, de la Iasi, is din zona saraca, cel putin pe vremea aceea.

    Multietnica – asa si asa. Noi de acolo ce-am putut da? Doar Rosu si negru, cel putin pana a plecat Nancy Brandes. Dupa aia – probabil ca Bucurestiul o considera a lor de acuma. Nu stiu cati ati auzit de Ethos.

    Era un fel de Focus iesean. Sau poate o versiune ieseana a Experimental Quintet/Quartet de la Cluj (ori, asa cum se stie, “Iasul doarme langa Cluj” ;) ). Vasile Foica, la flaut, a facut Conservatorul la Iasi si dupa aia s-a intors la el la Oradea la una din trupele alea de hard de acolo (Voua sau Metropol parca). Iar eu, in facultate la inceputul anilor ’80, urmaream la Iasi spectacole in care conducerea muzicala era a lui Valeriu G^dei (vocal) pentru Casa tineretului din Iasi sau chiar Filarmonica din Iasi, sau a lui Victor Huminic (bass) pentru Filarmonica din Botosani, fiindca nu apucasem sa ii vad pe cand erau ei in Ethos (da, isi luasera numele de la una din salile Casei tineretului din Iasi).

    Banatul in schimb a dat o inteaga pleiada de trupe bune. Banatul e categoric multietnic, da’ sarac eu unul nu am stiut sa fie. Io stiam numai ca-i fruncea… :)

  157. Eduard Antoniu spune:

    Va rog sa ma scuzati, doream sa mai adaug numai atat: de unde vin eu, o fi ea zona saraca. Da’ numa’ din punct de vedere material. Probabil ca numai asta si conteaza, la urma urmei. Totusi am fost candva si noi bogati si din punct de vedere material acolo. Si si intregi, nu ciuntiti. Da’ acuma’ ce sa facem daca pana la urma mai multi si mai puternici au fost aceia dintre noi care au venit la Milcov cu grabire sa-l sece dintr-o sorbire? Acuma, gata, asta-i situatia. Kakaya situatziia?

  158. Delia spune:

    http://www.vestul.ro/stiri/778/este-sau-nu-este-phoenix-avancronica-unui-eveniment.htm

  159. Cornel spune:

    Trupe yugoslave? Ascultati Den za den (macedoneana) … dar e pt iubitorii de jazz-rock … Bijelo Dugme n-am ascultat la vremea lor insa dupa ce-am facut rost de discografie as zice ca orice comparatie cu Phoenix e in favoarea romanilor … da, exista o asemanare clara intre felul in care ambele formatii au integrat elementul folcloric in rock, BD e insa mai bluesy, ceea ce nu e neaparat o calitate (dpdv al inventivitatii) …

    Eduard, pe Ethos i-am vazut live la Sala Palatului la un festival Club A … pe Metropol i-am vazut de mai multe ori dar niciodata cu vioara … imi amintesc un concert superb la Sala Palatului cind senzatia a fost de fapt Columna (cu Adrian Daminescu), cu un sound rotund, plin, cu o orga spectaculoasa …

  160. Viespea spune:

    Si eu cred ca Volker nu prea are personalitate.Cred ca mai bine cinta Covaci la bass decit Volker.Zic si eu,nu stiu daca-i asa.

    Si eu cred ca Nicu Covaci face greseli citeodata.Nu prea am incredere ca a rostit cuvintele pe care i le-a pus in gura autorul.Cred ca le-a spus dar nu tocmai asa.Si eu cred ca primaria nu-i obligata sa cheme Phoenix.Si nici nu-i obligatoriu sa fie concerte Phoenix in Timisoara.Sint atitea orase in Romania.E treaba managerului la faza asta.

    Si eu spun ca Dzidek nu-i Mani.

    In rest articolul mi se pare subiectiv.

    S-a spus de multa vreme ca albumul Back to the Future este un proiect Moni Bordeianu&Phoenix.Mai precis e vorba de faptul ca Moni Bordeianu dorea de multa vreme sa faca albumul asta si nu avea cu cine.Cine doreste gaseste informatii.

    Se vede ca autorul este fan Baniciu.Bravo lui doar ca un ziarist trebuie sa fie impartial,nu sa arate o directie dorita de el,dupa placerile sale personale.

    Este normal ca Bogdan Bradu n-o sa cinte ca Mircea Baniciu.Orice prost isi da seama ca au alt timbru vocal.Oricine stie ca sint anumite piese Phoenix care sint lipite de Baniciu ca timbrul de o scrisoare si nimeni nu le poate cinte ca el.Asta o stie toata lumea.

    Asta nu inseamna ca Bogdan Bradu nu are voce sau ca e prost.Oricine il vede pe Bradu cintind acum va vedea ca e mult mai bun decit acum un an.Asta o spun chiar si unii fani ai lui Mircea Baniciu.

    E clar ca Bogdan Bradu nu este pentru folk-rock.Si de aici e normal ca nu poate cinta ca Baniciu.E clar si se vede in ultimele concerte Phoenix ca toate sint mai hard.Probabil piesele de pe Antemiorita vor fi hard-rock.E clar ca fanii folk vor respinge Antemiorita si pe Bradu.E o chestie de gust si perceptie.Ceilalti care iubesc si etno-hard-rock-ul nu vor strimba din nas.

    Mai vedem peste ani ce poate Bogdan Bradu.

    Cine stie,poate il mai vedem si pe Baniciu pe la Phoenix.Ca mai este timp de impacare.Se pot face proiecte paralele.Tocmai zicea Baniciu ceva,pe undeva,nu mai tin minte unde.Doar sa renunte Covaci la suparare si orgoliu.

  161. Doru Dragan spune:

    Din pacate in toata povestea asta se mai ascunde ceva, ceva care nu e spus, ceva care sta de multa vreme ascuns. Din pacate nici eu nu stiu prea multe decat ceea ce se vede cu ochiul liber. De ani de zile, de multi ani, inca de pe vremea cand trupa era completa si canta bine, PHOENIX canta rar la Timisoara. Au cantat la zilele a tot felul de orase de la Satu Mare la Resita (despre alea din estul tarii nici nu mai vorbesc). Numai la Timisoara a cerut Nicu Covaci multi bani. La Timisoara au cantat tot felul de la Adrian Copilu Minune si Guta pana la … stiu eu … Vata pe bat si Vama Veche. La Timisoara au fost aduse cu diverse ocazii tot felul de trupe si solisti expirati din vest. Toti au cerut mai putin decat PHOENIX? Toti au cantat mai bine decat PHOENIX? Mie-mi pute. Nu stiu ce dar pute rau. Un ziarist adevarat ar trebui sa stie raspunsul la intrebarile astea.

  162. kappl spune:

    @Delia

    In primul rand felicitäri pentru atitudinea tipic bänäteanä a autoarei. Mony Bordeianu e un tip fain si drägut, dar nici el nu va reusi mai mult decat sä prelungeascä starea de agonie muzicalä in care se aflä trupa. Acel CD scos de Phoenix Records cu Mony, care contine multe piese prelucrate deja in anii 80 de J.Kappl este dovada crizei in care se aflä trupa. Legenda Phoenix nu supravietuieste prin cei care stau actualmente pe scenä ci träieste prin noi, cei care am determinat renasterea ei la-nceputul anilor 70. Sunt sigur cä posibilitatea trupei actuale “Phoenix” de a concerta in Timisoara se datoreazä simpaticului Mony Bordeianu si nu altcuiva. Dar in altä ordine de idei, o trupä care are succes la public si care-si trateazä cu dragoste fanii nu are nevoie de pile ca sä organizeze un concert la Timisoara. Dar asa cum iti tratezi fanii asa te trateazä si fanii pe tine. Aceasta s-a väzut clar la Timisoara la concertul “Aniversare 45″. Fanii asteaptä de la Phoenix si altceva in afarä de aniversäri.

    @Doru Drägan

    Nu-i nici un secret, crede-mä. Un prieten pe care-l jignesti n-o sä te invite in nici un caz la o bere.
    Probabil cä Adrian Copilu Minune si altii nu au nevoie de banii primäriei ci au suportul financiar al fanilor. Ce treabä are primäria cu succesul sau nesuccesul unei trupe?
    Dacä Phoenix vrea sä dea un concert la Timisoara n-are decat sä inchirieze o salä si sä vandä bilete. Intrebarea e cati mai cumpärä bilete la un concert Phoenix.

  163. Delia spune:

    @ Viespea
    Nicu a rostit cuvintele acelea. Trist, dar asta a facut.
    Nu sunt un fan Baniciu. Si nu mi-am dorit sa fiu impartiala. Am exprimat in materialul respectiv ceea ce cred. Este opinia mea. Atunci cand prezinti o informatie, o prezinti impartial. Opinia, prin definitie, este un gen subiectiv.
    Si da, sper sa ii revedem in Phoenix si pe Baniciu, si pe Kappl, si pe Neumann. Pentru aceasta, insa, cum ziceai, Covaci trebuie sa renunte la suparare si orgoliu. Poate, la un moment dat, se va gandi si la ideea de Phoenix, la cum canta Phoenix in urma cu trei-patru ani si la cum canta acum. E pacat sa distrugi o legenda din cauza unor orgolii.

    @ Doru Dragan
    Nu stiu unde ai vazut la Timisoara concert Adrian Copilu Minune si Guta. Eu nu tin minte sa fi vazut vreun astfel de eveniment. Trupe expirate din Vest? Au fost, intr-adevar, foarte multe. Dar au si ele publicul lor. Phoenix – au fost de cateva ori la Timisoara, si s-a intamplat nu o data sa fie adusi sau pe banii municipalitatii, sau cu sprijin de la Primarie. Asta nu inseamna insa ca Primaria trebuie sa aduca tot timpul numai Phoenix. Ca si fan Phoenix, mi-as dori acest lucru. Ca timisorean, in nici un caz. Pe bani publici as vrea sa vad cat mai multi muzicieni venind la Timisoara. La un concert Phoenix organizat de un promotor privat, ma duc oricand si cumpar bilet. Chiar si in situatia actuala, cand Phoenix…. nu mai este Phoenix.
    Nu stiu cat cere Phoenix in alte parti. Stiu, insa, niste sume si niste conditii pe care Nicu Covaci le-a cerut pentru a canta in Timisoara. Credeti-ma, sunt mult mai mari decat sumele pe care le-au cerut Al di Meola sau Paco de Lucia – ca sa amintesc doar doi dintre artistii “expirati” din Vest care au cantat in ultimii ani la Timisoara.

    @ Kappl
    Va multumesc pentru felicitari. Este o onoare pentru mine ca v-a placut ceea ce am scris. Si astept cu nerabdare sa vad (ascult) “Mesterul Manole”.

  164. Doru Dragan spune:

    Majoritatea celor care vin sa cante la Timisoara (la fel ca si in alte orase) vin in cadrul unor actiuni la care e partasa si primaria orasului respectiv care plateste cu bani de la buget (adica banii contribuabililor). Se organizeaza ziua orasului, festivalul berii, tuicii, carnatilor si … mai stiu eu cate. In ultimii ani au fost prea putine spectacole organizate “clasic” iar PHOENIX au fost printre cei putini care au organizat astfel de spectacole pentru ca atunci cand a fost ziua orasului si felurite festivaluri au fost invitati tot timpul altii. Nu stiu de ce trebuie sa explic eu asta :?

  165. Doru Dragan spune:

    Si nu ma refer la ultimul an si la ultimii vreo 10-20 ani :(

  166. tito spune:

    http://www.adevarul.ro/articole/nicu-covaci-vrem-sa-zguduim-fatalismul-mioritic.html

  167. kappl spune:

    @Delia

    Tare as vrea sä stiu ce sume a incasat “conducerea” trupei Phoenix la Timisoara si de ce s-au pretins mai multi bani la Timisoara decat altundeva, pentru cä trupa in sine, deci noi ceilalti in afarä de conducere nu am incasat mai mult onorariu ca in alte orase.

    @Doru Dragan

    Am constatat demult faptul cä din päcate trupele din Romania sunt nevoite sä cante cam 80% la festivalul oraselor, a berilor, a carnatilor s.a.m.d., lucru forte dezavantajos pentru muzica rock si pop din Romania si bine-nteles si pentru interpretii ei. Acest fel de prezentare a trupelor duce la o suprasaturatie a publicului, care avand ocazia sä le vadä si le audä gratis, sigur cä nu vor cumpära biletele acestora pentru un concert intr-o salä. Deci toatä treaba e un cerc vicios.
    Sä stii cä in Germania, si presupun cä nu numai in Germania ci si-n alte State vesteuropene nu s-a pomenit asa ceva decat foarte rar. 99% din trupe cantä in regie proprie.

  168. Viespea spune:

    Asta-i buba.Pentru a exista ca formatie trebuie sa se fie facute compromisurile alea.Nici Phoenix[stil vechi sau nou] nu ar putea avea continuitate fara asa ceva.Ar fi disparut Iris,Cargo,Holograf,Voltaj si toate trupele fara existenta unor asemenea festivaluri sau concerte electorale.Adio albume noi si toate celelalte.

  169. free62 spune:

    Eh….Holograf cam rezista si fara asa ceva si pt nivelu din Romania cred ca e lectie de management.Ma gandesc numai la albumul “Pur si simplu” la care au cautat pana si-au gasit un sponsor serios(bineinteles si ei i-au facut reclama asa cum trebuie) si au ajuns sa isi organizeze in acel an cam toate concertele lor, permitandu-si si aducerea din Suedia pt fiecare concert a lui Olteanu….chiar imi aduc aminte ca pe litoral cantau cu un bilet destul de scump, dar cantau des si totusi lumea venea pt ca erau concerte de o calitate buna, chiar spre foarte buna in unele parti.Deci se poate!…(ca parca asa zice Nicu Covaci cand, in sfarsit, inainte de ultima piesa i se aude si lui monitorul bine:D)

    @Ioji:

    Cine a fost la sunet la concertul lui Mircea din decembrie?Tibi cumva?….nu de alta da chiar mi-o placut ce o facut omu, avand o gramada de oameni pe scena…

  170. Eduard Antoniu spune:

    Mai, oameni buni, va rog frumos lamuriti-ma si pe mine. Citez din articolul adus de tito si publicat de Stefan Both in “Adevarul” din 23 feb.:

    “Cum stă Phoenix cu concertele în acest început de an?

    E foarte trist. Am reuşit să spargem gheaţa la Timişoara, cu un concert pe 1 martie, iar în rest mai avem un singur spectacol stabilit, pe 7 mai, la Bucureşti. Acest lucru se datorează lipsei de management”

    Hopa-sha-ia, da’ ce, nu mai are Phoenixul management? Da’ cu ce se ocupa managementul? Cumva canta sau raspunde frumos fanilor? Oare pe unde mi-or fi chilotzii de tabla? Cred ca iar trebuie sa ma pregatesc…

  171. kappl spune:

    @free62

    Bine-nteles cä functioneazä! Dupä cate mi-am dat seama, existä si-n Romania o serie de trupe de inalt nivel profesional printre care se numärä si Holograf, care actioneazä dupä legile nescrise dar de nerenuntat ale “show busines”-ului care prescriu: in primul rand un TEAM stabil referitor la componenta fixä a trupei, managementul, sponsorii, casa de discuri, editura muzicalä, compozitorii, textierii, sunetistii si tehnicienii, dupä motoul englezesc: “never change the winning team”. Apoi tactica de comercializare, de sposorizare, politica trupei in ceea ce priveste paleta de produse ale trupei ca CD-uri, DVD-uri, articole de Merchandising (tricuri, insigne, albume de fotografii si multe altele) etc… Apoi mai intervin si aspecte ca respectul reciproc in sanul TEAM-ului. De exemplu sä nu urlii in concert, fatä de public la inginerul de sunet fäcandu-l räspunzätor pentru esuarea ta personalä si lipsa ta de voce, asa cum s-a-tamplat la Phoenix de nenumärate ori in cazul lui Tibi. Tibi este unul dintre cei mai buni sunetisti din Romania, lucru pe care l-a demonstrat de nenumärate ori, printre altele si la concertul “Baniciu si prieteni”. Un astfel de om trebuie respectat ca fiind unul dintre cei mai importanti membrii ai TEAM-ului. Sä nu uitäm de relatia cu fanii, färä de care nu ar putea exista nici o trupä.

    @Eduard Antoniu

    Nu stiu de ce discutäm atata omitand intotdeauna adevärul esential!:

    1-Phoenix era de multe ori pe cale sä aibä un manager bun, chiar foarte bun, dacä l-ar fi läsat seful sä-si facä treaba. Este vorba aici de Dan Chisu si de Ionut Contras (sä nu-l uitäm pe Paul Ionescu). Primul a fost dat afarä, pentru cä fiind prea bun, trezea temerile absurde ale sefului de a-si pierde din autoritate fatä de membrii tupei. Pe al doilea, care era pe calea de a duce trupa la mari succese, l-a neutralizat sefu’, punan-du-l pe scenä sä dea in troace si sä cante vocal, sperand cä acesta ii va acoperi lipsurile lui vocale. Dacä Ionut, care imi asculta intotdeauna sfaturile, mai era managerul trupei si renunta la “CARIERA ARTISTICÄ”, sunt sigur cä nu se ajungea la acel eclat din 2007.
    Haideti sä privim lucrurile in fatä asa cum sunt.

    2-Sä fim seriosi, cine mai investeste atatia bani intr-o trupä din care n-a mai rämas decat numele.
    Iar cu aniversärile mai trebuie asteptat panä in 2012.
    Dar la Covaci au fost vinovati intotdeauna ceilalti:
    -dacä nu sunä, e de vinä sunetistul, nu el
    -dacä se gresesc textele in concert, e vinovat Baniciu nu lipsa de repetitii
    -dacä trupa s-a spart sunt vinovati “trädätorii”, nu el.
    Lista e lungä dar deocamdatä ajunge.

    Ioji.

  172. Adrian spune:

    Imi pare rau sa spun asta, dar mentalitatea lui Covaci in cazurile in care le-a enumerat domnul Kappl imi aduce aminte de mentalitatea celui ce a pacalit o Romanie intreaga : Traian Basescu ; tipul demagogului, neintelesului, absurdului care se autoproclama salvatorul nostru.

  173. zoli spune:

    D-le Kappl ati explicat pe acest blog motivele ruperii d-voastra de Phoenix la in ceputul anilor 90. Cu toate acestea, v-ati mai despartit odata in 98, dupa acel grandios turneu cu cantafabule. Eu zic ca de la acea ruptura s-a dus totul. Se spunea la acea vreme ca n-ati mai vrea sa veniti in Romania si din cauza asta ati plecat din Phoenix. Care sunt adevaratele motive ale acelei destramari? Mai ales ca ati avut mare succes in turneul cu cantafabule.

  174. kappl spune:

    @zoli

    Dupä cum am mai scris pe acest blog, eu m-am abtinut intotdeauna cu afirmatii si declaratii in legäturä cu Phonix, din respect pentru legendä. De aceea fanii Phoenix si mediile din Romania trebuiau sä creadä, vrand nevrand ceea ce le povestea Covaci.
    Acea declaratie, cum cä eu nu mai vreau sä vin in Romania si din acea cauzä am plecat de la Phoenix, nu este altceva decat inventia lui Covaci pentru a motiva absenta mea de la acel turneu catastrofal pe care l-a fäcut Covaci cu cei de la Talisman sub numele Phoenix in anul 2000. De la acel turneu nu lipseam numai eu ci si Mircea Baniciu si Ovidiu Lipan-Tändäricä. Publicul nu acceptase componenta trupei iar turneul a trebuit sä fie intrerupt dupä 3 concerte färä public.
    Motivele pentru care l-am päräsit pe Covaci, (deci nu Trupa Phoenix, eu fiind la randul meu un Phoenix) dupä turneul Cantafabule din 1998 au fost de ordin politic, financiar si de omenie.

    Politic: eu stiind cä 1998 e un an electoral, l-am rugat pe Covaci sä mä asigure cä nu vom face turneul sub egida unui partid politic, aceasta fiind o devizä a trupei Phoenix dintotdeauna. El m-a asigurat verbal, cä aceasta nu se va-ntampla in nici un caz, lucru care s-a dovedit a fi o minciunä. Bine-teles cä suma enormä de bani pentru suportul turneului de 6 concerte proveneau din politicä. Pentru mine situatia a fost cu atat mai gravä cu cat eu avusesem incredere in el.

    Financiar: pentru productia materialului sonor care s-a folosit la acel turneu am depus o muncä enormä si am pus pentru aceasta si studioul meu la dispozitie. Mi se promisese de cätre Covaci acoperirea cheltuielilor de productie. Dupä turneu mi s-a spus cä din päcate s-au cheltuit toti banii. Deci dupä o muncä de 3 luni, cat a durat productia, am plecat acasä cu buzunarele goale.

    Cea de omenie nu mai trebeuie exprimatä pentru cä rezultä din cele scrise mai sus.

    Ioji.

  175. Viespea spune:

    Un caricaturist din Galati a facut niste picturi ale membrilor trupei Phoenix,de acum 3 ani.

    http://www.portfolios.ro/kival/portofoliu/phoenix-comanda-antena1

  176. cristian spune:

    eu am asistat la ambele concerte mentionate de domnul Kappl. Cel din 1998 care prezenta Cantafabulele – fara Mircea Baniciu din pacate- mi s-a parut de departe cel mai complex si mai bun concert Phoenix pe care l-am vazut. Au fost costume, masti, figuranti, proiectii pe ecran care completau creatia de apogeu a Phoenixului – Cantafabule – si care din pacate nu a fost suficient promovata. Episodul din 2000 cu Covaci+Talisman a fost un dezastru: daca in urma cu doi ani se adunasera circa 10000 de spectatori in fata salii sporturilor din Cluj, in 2000 abia au fost vreo 120-150…dar se pare ca dl. Covaci nu a inteles nimic din aceasta usturatoare si rusinoasa experienta. Mare pacat.

  177. free62 spune:

    1.Pacat ca o fost si ala playback….deci complex, complex da cand nu ii live ii ca pestele pe bicicleta….sper sa nu se supere Ioji, da asta ii parerea mea despre ce au facut atunci
    2.Acum doi ani nu tin minte sa fi cantat ei in fata salii sporturilor din Cluj, ci doar anul trecut(celalalt concert in aer liber fiind in fata CC in 2004 sau ceva de genu) si 10000 de spectatori la Cluj inca n-o avut nimeni inca…doamne feri sa fie 10000 in fata salii sporturilor din Cluj….

    @Ioji

    S-a tot discutat in trecut despre o anumita asemanare a piesei voastre Mugur de Fluier cu Christmas Song-ul lui Jethro Tull?E doar o intamplare sau nu?

  178. kappl spune:

    @free62

    1.Nu a fost numai playback ci s-a cantat si live cu playback-ul. Altä solutie de a prezenta Cantafabule nu a existat.
    2.Presupun cä (virgulä) Cristian atunci cand scria “dacä in urmä cu doi ani…” se referea la anul 1998, deci in urmä cu doi ani de la Turneul Covaci-Talisman din anul 2000.

    Bunä-ntrebare in legäturä cu asemänarea dintre Mugur de Fluier si Chritmas Song. Desi o astfel de asemänare nu mi-a fost constientä, descopär intr-adevär, dupä o reauditie dupä vreo 25 de ani a piesei Christmas Song, o anumitä asemänare cu Mugurde Fluier. Aceastä asemänare constä in figura ritmicä a chitarei cu 12 corzi de la Mugur de Fluier identicä cu figura ritmicä a mandolinei de la Christmas Song si linia melodicä de la “Imi simt sufletul mu-” identicä cu melodia de la-ceputul strofei piesei Christmas Song. In rest nu mai gäsesc asemänäri. Introducerea fluierului de la Mugur de Fluier e foarte diferitä de cea de la Christmas Song.
    Dar in aceastä privintä poti afla desigur mai multe detalii de la compozitorul acestei piese. Numai el poate sä-ti spunä dacä s-a inspirat constient sau inconstient din Christmas Song. Participarea mea creativä la Mugur de Fluier constä in linia melodicä a fluierului si aranjamentul vocal, bine-nteles si linia basului.

    Ioji.

  179. bantean spune:

    Live sau nu… Aceasta este …problema.
    Toata “isteria” asta legata de cantatul 100% live este extrem de exagerata si lipsita de sens! Atunci cand avem de a face cu un spectacol sincretic, pe langa muzica apar foarte multe alte elemente (evident). Proiectiile video (ca element extra – vizual), de ex. sunt la moda si acum si acceptate fara probleme. De ce nu si adaosurile auditive, atunci? Efecte sonore, abstracte sau mai putin abstracte, care sa completeze tot ceea ce se intampla live : muzica, joc de scena, costume, decoruri, s.a.m.d.
    Despre ce este vorba de fapt? Este vorba despre o atmosfera speciala pe care un astfel de spectacol, (“teatral” pana la urma), are ca scop sa o transmita publicului.
    In loc sa stam in sala si sa “cercetam” ce este live si ce nu, mai bine sa ne bucuram de atmosfera spectacolului. Atunci cand ea este creata cu succes! (Si este definitiv cazul spectacolului Cantafabule!).
    Acelasi lucru este de fapt valabil si in cazul altor feluri de spectacole, la scara mai mica!
    A confunda actul artistic al unor muzicieni care aleg sa foloseasca si elemente programate in muzica lor cu…neputinta de a canta live este de fapt problema celor care privesc respectivul spectacol! Ar cam fi timpul sa “ne prindem” de diferenta si sa ne bucuram de muzica buna! Iar muzica buna, inclusiv muzica Rock!, LIVE, se face si cu elemente programate (imprimate anterior). De fapt, chiar de la sfarsitul anilor ’70 (cel putin…).
    Pe scurt: exista “muzici si muzici”. Iar calitatea nu este dictata de… tehnologie ci de elementul “transmisie – receptie”.
    Enjoy!

  180. kappl spune:

    @bantean

    M-ai scutit de o mare sarcinä. Nici nu se putea explica mai bine.
    Scopul scuzä mijloacele. Ca sä am sunetul unui avion cu reactie pe scenä nu voi aduce avionul pe scenä ci voi folosi efecte sonore de avion cu reactie. Sä nu mai vorbesc de tunete, bombe si altele.
    Astäzi existä o paletä foarte largä de posibilitäti tehnice sonore si vizuale. De ce sä nu ne folosim de aceste posibilitäti in realizarea unor spectacole deosebite?

    Ioji.

  181. Eduard Antoniu spune:

    @bantean:

    ‘exista “muzici si muzici” ‘

    Sau “Muzici si faze” (web site). Sau “Muzica si muzichiie” (“Music and muzak”?) :D

  182. gopo spune:

    1)Mie mi se pare tare interesant modul in care ati evoluat dumneavoastra si Covaci, din punct de vedere compozitional. In anii 70 dumneavoastra pareati a fi mai hard, iar Covaci mai soft. La dumneavoastra predominau ritmurile hard rock, iar la Covaci cele folk, etno. Acum Covaci o da pe hard, iar dvs, avand in vedere ultima comp. Mesterul Manole, pareti a imbratisa un stil mai folk. Ma gandesc ca intregul album, Mesterul Manole, va avea sonoritati mai folk sau nu aveti inca o conceptie de ansamblu a operei?

    2) Legat de soarta de-a lungul timpului a trupei Phoenix, eu cred asa: prin fuga in vest toti membri trupei au avut de castigat ca indivizi, chiar daca la-nceput le-a fost foarte greu, ulterior sunt convins ca s-au simtit mai bine ca mod de viata in Germania, decat s-ar fi simtit in Romania anilor 80, unde situatia se inrautatise drastic. Ca phoenicsi insa nu v-a mers bine deloc. E adevarat ca pana la urma si-n tara ati fi avut probleme tot mai mari, dar cu unele compromisuri se putea functiona si-n tara. Formatia Celelalte cuvinte s-a afirmat in anii 80, plus alte trupe rock romanesti, Cargo, Iris, Holograf. E adevarat ca erau underground, dar totusi fiintau si creau muzica buna. In concluzie, daca ati fi ramas in tara si ati mai fi facut si unele concesii privitoare la plete, vestimentatie si modul boem de viata, sunt convins ca ati mai fi avut cativa ani buni de glorie si de creatie. Dar sunteti oameni si mi s-ar parea aiurea sa va critice cineva ca nu v-ati sacrificat viata personala pe altarul artei. Omeneste vorbind v-a fost mai bine plecand, artistic, cred ca ati pierdut pariul cu Occidentul. Cand spun artistic ma refer strict la creatia Phoenix, care a incetat in Occident.

  183. kappl spune:

    @gopo

    Da, ai dreptate intr-un fel. Dar unele piese “hard” compuse de mine, chiar dacä sunt mai rock, sunt din punct de vedere melodic totusi de inspiratie folcloricä. Ca exemplu as aminti piese ca Vasiliscul si Aspida, Muzicä si Muzichie, Dansul Codrilor.
    Albumul Mesterul Manole, va fi o Operä Rock. Ar fi trist ca la ora asta sä nu am o conceptie de ansamblu. Creatia muzicalä a operei este la ora aceasta deja foarte avansatä si contine foarte multä inspiratie folcloricä.

    In ceea ce priveste Phoenix, desi am spus de nenumärate ori povestea, voi afirma inc-o datä urmätoarele:
    -incepand din 1995 ni s-au interzis oficial si treptat toate activitätile deci am fost practic neutralizati. Ciudat cä dupä plecarea lui Covaci din tarä ni se deschiseserä unele porti dar intrebarea e: panä cand? Nu se stie.
    -dacä fäceam compromisuri si dacä renuntam la plete, vestimentatie si viata boemä, deci la simbolurile noastre de libertate spiritualä si protest, atunci nu mai eram Phoenix ci altceva. Aceasta s-ar fi oglindit desigur si in creatia muzicalä. Ar fi insemnat sä ne vindem sufletele diavolului.
    -cä am luat calea refugiului ilegal cu riscul vetii, a fost un pas de necesitate vitalä si un act de autoconservare, tipic Phoenix. Problema a fost insä diferenta cantitativä enormä dintre felul in care am reflectat noi importanta refugiului si felul cum a reflectat-o vestul. Pentru vest am fost doar unii dinte miile de refugiati din lumea comunistä. Iar in lumea muzicalä din vest conta numai succesul comercial.
    Dar cea mai mare gresealä pe care a comis-o Phoenixul este cä si-a läsat vocea in tarä, neavand posibilitatea de a prezenta complet materialul muzical al trupei, lipsind elementul cel mai insemnat-vocea solo. Poate cu Mircea Baniciu aveam alte sanse. Dupä cum stie toatä lumea, vocea este fat(z)a trupei. Un vocalist bun e mult mai rar decat un instrumentist bun.

    Ioji.

  184. gopo spune:

    Multumesc pt raspuns. Dar ati avut solist vocal la-nceput in vest, pe Moni Bordeianu. Covaci spunea ca la ora aceea, pentru vest, Moni Bordeianu era o solutie mai buna decat Micea Baniciu, pentru ca stia bine engleza.

  185. kappl spune:

    @gopo

    Pentru mine o asfel de afirmatie demonstreazä multe lipsuri pe care le poate gandi fiecare.
    Moni Bordeianu plecase din Romania in 1969 si panä-n 1977 cand s-a atasat trupei din nou, nu se ocupase in mod profesional de muzicä. In afarä de asta lui Moni, ca vocalist, ii era sträinä muzica trupei de dupä 1969, aceasta deosebindu-se esential de muzica Sfintilor si Phoenix-ului din anii 60. Deci inlocuirea lui Mircea Baniciu cu Moni Bordeianu era la acea orä o actiune foarte pripitä, neinspiratä, lipsitä de simt de responsabilitate si riscantä pentru supravietuirea trupei.
    Pentru aceasta insä nu vreau in nici un moment sä contest valoarea lui Moni Bordeanu (pentru care am mult respect ca om si ca artist) si a creatiei sale din anii 60.

    Ioji.

  186. Doru Dragan spune:

    Istoria nu se scrie cu ce-ar fi fost daca ar fi fost dar eu cred ca PHOENIX ar fi avut aceeasi soarta si cu Mircea Baniciu in vest. Lansarea PHOENIX in vest poate ar fi avut mai multe sanse daca s-ar fi facut de la albumul Cei Ce Ne-au Dat Nume organizat prin ARIA. Exista niste reguli ale pietei :? Dar … ce-a fost, a fost :(
    In aceasta seara a avut loc un concert PHOENIX (?!) & Moni Bordeianu. Ciudat. La un moment dat Nicu Covaci zicea ca oricine urca pe scena cu el e membru PHOENIX. Moni Bordeianu a fost prezentat si pe scena si pe albumul CD lansat ca o entitate separata. Surpriza! Nicu Covaci a “dezgropat” Mesterul Manole :)

  187. Viespea spune:

    Adica din 1975 au fost interzise oficial si treptat toate activitatile.Dupa plecarea lui Covaci se deschisera unele porti in speranta ca Phoenix isi va fi schimbat stilul si ar fi inceput sa cinte ceva care sa nu deranjeze urechile sistemului comunist.

  188. ahile spune:

    Ati zis ca dupa plecarea lui Covaci din tara s-au deschis niste porti. E adevarat ca si faptul ca Covaci se cam lua in gura si cu cine nu trebuie a daunat trupei? Circula un zvonul ca la mare s-ar fi luat in gura cu Nicu Ceausescu, ba chiar era sa iasa o batuta. Si ca de aici s-ar fi tras interdictiile care au urmat. Cat e adevar si cat e legenda?

  189. kappl spune:

    @ahile

    Habar n-am de un astfel de episod. Asta o stie numai Covaci. Cu politica se ocupa in exclusivitate doar el. Cert e cä atitudinea sa arogantä nu le-a pläcut multora, nici chiar membrilor trupei. Muzica noasträ o iubea toatä lumea.

    @Doru Dragan

    Citez din Kappl: “Poate cu Mircea Baniciu aveam alte sanse”.
    N-am zis cä aveam precis sanse ci am zis cä poate.

    “La un moment dat Nicu Covaci zicea ca oricine urca pe scena cu el e membru PHOENIX”.

    Nu-i pentru prima oarä cä spune acest slogan. Intrebarea e dacä si publicul si fanii sunt de aceeasi pärere. Eu cred cä nu!
    Piesa “Mesterul Manole” s-a cantat des in ultima vreme in concert, asa cä nu väd unde-i surpriza!

    Ioji.

  190. laur spune:

    Am inteles de ce n-a avut succes Phoenix in Vest. Ne-ati putea spune de ce n-a avut succes Madhouse?

  191. florin spune:

    Pai Moni Bordeianu nu mai e tradator acum, ca doar si el l-a parasit pe sef in 78?

  192. kappl spune:

    @laur

    Explicatii nu am pentru nesuccesul comercial al Trupelor Phoenix si Madhouse. Ceea ce am afirmat nu sunt decat päreri si presupuneri personale.
    Drumul succesului e foarte greu. Noi am inceput-o aici in vest de la zero. Publicul nostru l-am läsat in Romania.
    Succesul ar fi fost mai usor de realizat dacä am fi reprezentat Romania in sträinätate, deci dacä aveam posibilitatea de a canta in sträinätate pentru a avea sansa sä ne mäsuräm cu cei din vest, sä putem aduna experientä, sä intelegem mai bine scena vestului.

  193. cristian spune:

    e incredibil ca un om ca Nicu Covaci care a absolvit o scoala de arte poate gandi ca “in arta” oricine poate fi inlocuit, muzica Phoenixului fiind un act artistic. Actul artistic este legat implicit de artist. Evident ca publicul nu e de acord cu ce spune domnia sa, si aceasta s-a vazut atat in 2000, cat si in prezent. Este ipocrit sa pui semnul egalitatii intre Kappl care a contribuit esential la stilul original Phoenix si nu stiu care personaj de ocazie care se chinuie sa interpreteze stangaci ceea ce a creat cel dintai. Sa nu mai vorbim de gresala fatala de a-l trata pe Mircea Baniciu ca pe un oarecare solist vocal, care poate fi oricand inlocuit. Oricine, inclusiv cel care nu are cultura muzicala, poate sa isi da seama de diferenta de valoare cer-pamant dintre productiile muzicale ale anilor 70 si cele de azi. E trist ca Nicu Covaci, care are de altfel nenumarate calitati poate gandi astfel. Probabil ca o parte din vina o au si cei care se afla in jurul lui si il influenteaza. In sufletul meu a reusit sa distruga un mit in cel mai pur stil autohton, desi incrimineaza la unison poporul caruia ii apartine, catalogandu-l “fara sirea spinarii”. (circula o poanta pe vremuri, in care un grec zicea ca “toti grecii sint mincinosi”, el insusi fiind grec, deci “mincinos” dupa cele spuse de el)

  194. peraspera spune:

    Prin anii ’80, cand era comunismul mai al naibii, Celelalte Cuvinte cantau in concerte un rock dur si agresiv, iar Marcel Breazu avea un par ca al lui Gilmore in tinerete, de i se incurca in corzile basului, nu aveau niciun vers de inspiratie cominista, mai aduceau si a Phoenix pe ici pe colo, si au cantat bine mersi … si nu i-a oprit nimeni. Cred apoi ca Phoenix a avut si multi dusmani, dar cred ca a avut si destui prieteni prin burtaverzimea vremii. Si acest lucru nu prea se potriveste cu atitudinea anticomunista din ultimii 20 de ani …

  195. Doru Dragan spune:

    Atitudinea anticomunista nu a aparut “in ultimii 20 de ani”. Comunismul facut ca lumea arata ca in Coreea de Nord sau cum era in China: toata lumea in salopeta, toata lumea pe bicicleta etc. Impotriva unei uniformitati gri asta este atitudinea anticomunista. Faptul ca unora “li s-a permis” nu inseamna libertate. Cel mai bine mi-am dat seama despre ce inseamna libertate atunci cand am comparat modul in care se faceau topurile in vest si la noi. In vest se faceau pe baza vanzarilor si pe baza audientei. La noi se faceau asa cum vroiau cei care le publicau. Tot asa se fac si acum. Nu exista niste criterii obiective de promovare a valorilor.
    In ceea ce-l priveste pe Nicu Covaci mie unul mi-e clar ca atitudinea asta a lui a aparut doar dupa ce a vazut ca e parasit.

  196. bantean spune:

    @peraspera

    Inteleg ca vrei sa sugerezi ca pe de o parte Phoenix ar fi putut sa-si continue activitatea in Romania fara probleme dupa ’77 si pana in zilele noastre si mai apoi ca se exagereaza cand se critica “asuprirea comunista” traita de noi toti atunci…?

    In cazul acesta te inseli amarnic!
    Nu stiu ce varsta ai, dar daca esti mai tanar, crede-i te rog pe cei care-ti spun ca era ingrozitor de greu sa traiesti in acei ani in Romania ca artist.
    Si in general, ca om matur, cu obligatii majore (de familie, etc…).
    A compara orice alta trupa cu Phoenix este lipsit de clarviziune si realism!

    Impactul pe care l-a avut Phoenix asupra publicului din Romania nu l-a mai avut nici o trupa. Succesul lor era atat de mare incat devenise periculos!!!
    A fost singura trupa care cu adevarat putea pune probleme …politice!
    Toti ceilalti care cantau erau niste…mielusei. Puteau pana la urma sa cante orice si sa aiba orice infatisare ca oricum nu prezentau nici un fel de pericol pentru autoritatile de atunci!

    Mai multe n-am sa-ti spun ca n-am nici timp si nici…chef.
    Dar…trust me!

  197. bantean spune:

    Kappl:
    “Succesul ar fi fost mai usor de realizat dacä am fi reprezentat Romania in sträinätate, deci dacä aveam posibilitatea de a canta in sträinätate pentru a avea sansa sä ne mäsuräm cu cei din vest, sä putem aduna experientä, sä intelegem mai bine scena vestului.”

    Sunt absolut de acord! Am sugerat si eu acest lucru la un moment dat!

    Este o mare diferenta intre a fi “ambasadorul artistic” al unei tari (de origine!) in restul…lumii sau sa emigrezi si sa-ti pierzi identitatea “fireasca”, in incercarea de a o inlocui cu una…noua (si falsa)…
    Cu atat mai mult cu cat atunci lumea era impartita mai mult ca oricand in capitalism – comunism, vest – est!
    Ambasadorii culturali ai Romaniei erau doar cei din zona muzicii populare.
    Destul de multi la numar, dar chiar si asa, doar unul a reusit cu adevarat datorita unei valori incontestabile: Gh. Zamfir!

    Intr-o “lume perfecta” Phoenix-ul de atunci ar fi putut sa faca acelasi lucru. Pentru asta insa ar fi trebuit sa aiba sanse egale cu ceilalti romani care “aveau voie” sa paraseasca tara si sa cante in Vest! (pe scena!).

    Desigur, nu ne ramane decat sa speculam, deoarece nu putem da timpul inapoi. Dar eu sunt nevoit sa-mi spun din nou parerea si sa afirm ca Phoenix aveau atunci “totul” pentru a avea succes in Vest.
    Dar nu ca o trupa … germana! Asta insemnand, asa cum spunea si Kappl, ca erau – din nou – la inceputul drumului!

    Sa nu uitam si alt aspect. L-am mai amintit anterior:
    in bransa muzicala sau mai exact in bussines-ul muzical, pe langa aspectul artistic, apare si cel legat de o eventuala…longevitate artistica. Acest element este f. important pentru eventualele case de discuri care ar semna un nou artist urmand sa-l promoveze la nivel “maxim”!

    In 1977, tineri fiind, cei de la Phoenix erau totusi prea…batrani pentru eventualii “speculanti”!
    Covaci & comp. si-au petrecut anii cei mai productivi in Romania. Doar astfel a fost posibila realizarea celor mari 3 albume!
    Nu o poti lua de la inceput (din f. multe puncte de vedere!) cand ai ajuns la (peste) 30 de ani!
    Din pacate….

    Acest lucru este confirmat (in parte) si de succesul individual (ulterior) al celor de la Phoenix!
    Kappl ar putea sa confirme (infirme) acest lucru, dar faptul ca Erlend Krauser a reusit mai “bine” decat ceilalti este legat si de varsta! El avea atunci doar 19-20 de ani!

  198. athos spune:

    Ar fi nemaipomenit sa scrieti si dumneavoastra povestea vietii inainte de fuga si dupa, peripetiile prin Occident. Povestea este de film si sunt convins ca ar avea un mare succes comercial.

  199. tan spune:

    Daca va amintiti, in anii’80 nu era voie sa pronunti nici un nume in afara de Ceausescu. Nici in ziare, nici la TV nu exista alt nume romanesc. Nici despre Nadia Comaneci nu se mai auzea nimic. La concursuri participau “fetele noastre”. A fost o adevarata revolutie in ’86, cand Steaua a castigat Cupa Campionilor Europeni la Sevilla. La intoarcerea in tara, mii de oameni au asteptat echipa la Otopeni, iar cand au coborat din avion, au izbucnit toti in urale si scandarea numelui “Ducadam”. Circula un banc : “O baba, auzind strigatele multimii intreaba : Ce-i maica ? L-au schimbat ?” Asta ca sa va amintiti ca nu mai exista nimeni in afara de Ceausescu. Nici nu poate fi vorba sa fi continuat Phoenix in Romania. In anii aceia am hibernat si atat. In salile de teatru inghetam si noi si artistii. Spectacolele lui Paunescu erau singura supapa si poate de aceea le pareau asa de grozave unora, mai tineri, care nu mai aveau repere si termeni de comparatie. Dar mi-a ajuns un singur spectacol de-al lui (cata promiscuitate !)

  200. peraspera spune:

    @bantean

    se exagereaza cand se critica “asuprirea comunista” traita de noi toti atunci…?
    In nici un caz nu asta am vrut sa spun, si sunt de acord cu cele spuse de tine. Nu mai sunt nici chiar asa de tanar, si stiu bine de tot cum se traia atunci. Eu ma refeream la asta: “dacä fäceam compromisuri si dacä renuntam la plete, vestimentatie si viata boemä, deci la simbolurile noastre de libertate spiritualä si protest, atunci nu mai eram Phoenix”. Din contra, am vrut sa spun ca nu cred ca pletele si vestimentatia erau problema, si am dat si un exemplu. Pe de alta parte am spus ca Phoenix nu a avut doar dusmani, a avut si prieteni, ca de ex Adrian Paunescu. Ioji Kappl spune ca-l admira si-l pretuieste, eu nu, … cam despre asta era vorba …

  201. peraspera spune:

    … si ca sa fiu mai explicit, cred ca problema era Covaci, dar Covaci e un tip tare, nu cred ca se arunca el cu capul inainte fara sa-si pazeasca spatele, dar aici poate ca gresesc …

  202. Eduard Antoniu spune:

    “Marcel Breazu avea un par ca al lui Gilmore in tinerete”

    Lasati “Gilmore Girls” la TV si spuneti frumos, asa ca la carte, Gilmour, macar acuma zilele astea, ca tot ii ziua Ghilmurelui acuma vineri, mai…

  203. Viespea spune:

    Eu cred ca trupa Phoenix a fost urmarita.Nu din cauza pletelor si a pumnilor lui Covaci.La vremea aia erau supravegheati toti urmasii refugiatilor din Basarabia.Si toti cetatenii romani de alta etnie.Si din cite am auzit erau urmariti si urmasii unor fosti membri din M.L.Ma refer in special la muzicieni,sportivi,scriitori adica persoane publice.Erau urmariti de unii si protejati de altii,in functie de interese.

    Membrii trupei Phoenix se incadrau perfect in situatia descrisa mai sus.

    Daca este cineva interesat sa intru in detalii,sa spuna.

  204. boris spune:

    D-le Kappl legat de viitorul album: Muzica va va apartine in intregime? Cat de insemnata va fi prezenta viorii pe acest album? Vor fi si piese instrumentale?

  205. boris spune:

    Revin cu niste scurte impresii.

    D-le Kappl, eu la ora aceasta va consider cel mai Phoenix dintre phoenicsi. In primul rand pentru ca vreti sa creati din nou in spiritul Phoenix, si-n al doilea rand pentru ca polarizati atatia fani adevarati Phoenix. Lucrul acesta nu l-a reusit nici Covaci&Contras, care mai degraba au speriat fanii si nici chiar Baniciu pe blogul lui. Ar fi interesant sa puneti statistica blogului, sunt convins ca aveti multe vizite.

    PS: Imi permit o mica sugestie. Stiu ca prezentul si viitorul sunt mai importante, dar n-ar strica sa veniti din cand in cand cu cate-o amintire placuta din trecut. Multumesc si felicitari pentru tot ceea ce faceti!

  206. kappl spune:

    @boris

    Te referi probabil la opera rock Mesterul Manole. La compozitie participä si Mircea Baniciu. Vioara va fi foarte prezentä si ca instrument solo mai ales la nenumäratele pasaje instrumentale dar si ca instrument de acompaniament in ansamblul de corzi.

    Ioji.

  207. bantean spune:

    @peraspera

    OK, explicand mai amanuntit am inteles mai bine ce ai vrut sa spui.
    Chiar si asa, insa, trebuie sa ne dam seama de diferente!
    Ca pana la urma au mai “scapat” si alti artisti cu parul mare sau haine vestice, etc… ( de notat ca nu in orice conjunctura!) nu are legatura cu ceea ce a insemnat Phoenix, prin comparatie! Cele spuse de Kappl trebuie intelese in intreaga complexitate!!!

    Un exemplu…:
    Personal, mi-a placut f. mult Andries. Prin anii 80 el canta “bine, merci” niste piese cu texte extrem de “periculoase” prin cluburile din Bucuresti sau din tara, dar si la Sala Palatului sau la Fest. de jazz de la Sibiu.
    Nu o data am auzit oamenii intrebandu-se cum de “il lasa aia” sa cante asa ceva….
    Si da, e greu de inteles. La o analiza mai atenta insa, este evident ca Andries nu era periculos! El facea “haz de necaz”, lumea zambea, se simtea bine, pleca acasa cu senzatia ca auzise niste…”bancuri bune” la o petrecere…
    Nu vreau cu nimic sa minimalizez muzica si importanta lui Andries! Ceea ce a facut el are valoare si a contat la vremea respectiva!
    Dar, prin comparatie, la Phoenix treaba era …serioasa!
    Si muzical, dar si ca aparitie scenica, etc…Deja de atunci Phoenix era o INSTITUTIE (stiu ca acest cuvant nu place. Sorry Joji, dar….).
    Iar acea institutie era de model…capitalist!!

    Cat despre Paunescu, ce sa zic… Multi spun ca daca nu ar fi fost Cenaclul Flacara, viata artistica a tinerilor de atunci ar fi fost si mai saraca.
    Sincer sa fiu, trebuie sa fiu de acord cu asta! Fara ca sa “preaslavesc” Cenaclul sau pe conducator…
    Pe de alta parte, il avem pe poetul Paunescu! Recunosc ca am citit si mi-au placut multe din poeziile lui.

  208. Doru Dragan spune:

    Si din nou revin la obsesiile mele :) Una din componentele libertatii artistice (mai ales muzicale) este o competitie reala, fair-play, netrucata. Asta insemna ca valorile sa-si ocupe locul lor in mod firesc fara interventii (politice de exemplu). Asta inseamna o piata de difuzare care functioneaza pe baza liberei concurente, pe baza cererii si ofertei, vanzari de discuri, cerere de bilete la spectacole etc. Asta ar fi insemnat ca trupa PHOENIX sa nu fie nevoita sa intre continuu intr-o “competitie” jalnica, penibila cu Savoy, Petre Geambasu & Star2000 si alte “supervedete” ale “epocii de aur”.

  209. Ruxandra spune:

    Domnule Kappl, am o intrebare legata de trupa Farfarello si de albumul “Pas cu pas”. http://www.farfarello.de/fanclub/cds.htm Pe aceasta pagina componenta trupei difera mult fata de cea pe care ati afisat-o dumneavoastra aici pe blog. Statutul dumneavoastra ar trebui sa fie de colaborator la acest album? Mai sunt si alti muzicieni colaboratori care au fost omisi de pe aceasta lista? Multumesc.

  210. bantean spune:

    @kappl

    Nu prea inteleg mesajul de mai sus…
    Doua din citate sunt intr-adevar din cele scrise de mine. Al treilea, insa, ii apartine lui peraspera.
    Despre Paunescu eu am scris pe scurt altceva….(tot “mai sus”).

    Cand ma refeream la “varsta Phoenix-ului” de la inceputul aventurii “Vestice”, o faceam ca o incercare de a gasi inca o explicatie la intrebarea “de ce nu a reusit trupa sa aiba succes si in Occident?”…si am convingerea ca exista un sambure de adevar in cele scrise de mine.
    Casele de discuri nu sunt chiar de criticat.
    Este de fapt cat se poate de evident ca entuziasmul, “nebunia”, atitudinea, (etc., etc., ) pe care o avem la 20 de ani nu o mai avem la 30. In plus, ajunsi la aceasta varsta ierarhia prioritatilor se schimba si ea, de asemenea! Este cat se poate de firesc!
    La 30, 40 sau chiar 50 de ani, artistii fac – de obicei – come back – uri…)):-
    Desigur, foarte multi muzicieni au cantat pana la “adanci batranete” (in special cand este vorba de “clasic” sau “jazz”).
    Dar, majoritatea au debutat la varste “fragede”.
    Mai exista si exceptii…

    Revenind la Phoenix, daca trupa ar fi reprezentat Romania (asa cum discutam mai devreme) si ar fi ajuns pe scenele din vest prezentata ca fiind trupa nr. 1 din Romania, varsta nu ar mai fi contat de loc, deoarece ar fi fost vorba de un status deja creat si recunoscut, atestat prin imprimari de studio sau live, etc…
    Dar cand trebuie sa o iei de la inceput (“acolo”!) e altceva!

  211. kappl spune:

    @bantean

    scuze, am apäsat pe un buton fals si mi s-a sters totul Am sä incerc sä recapitulez.

    @Ruxandra

    Pe pagina Farfarello-Fanclub lipseste intr-adevär numele meu din lista muzicienilor participanti la CD-ul Pas cu Pas. Am vorbit cu Mani care va relata greseala persoanei care se ocupä de site-ul Farfarello pentu corectare.
    Presupun cä lista va fi completä dupä ce se va adäuga si numele meu.
    Ceea ce am afisat eu la articolul Farfarello de pe prima paginä se referä la componenta Farfarello in concertele din Romania, nu componenta CD-ului Pas cu Pas. Farfarello are multe concerte si-n Germania in aceastä componentä.

    Ioji.

  212. dorin spune:

    Mai lasati-i fratilor, pe Covaci si pe Paunescu. Aici e vorba-n primul rand de Josef Kappl, Baniciu, Neumann si de opera rock Mesterul Manole. Prin acest album eu cred ca va fi reinviat adevaratul spirit Phoenix. Covaci nu mai e Phoenix, pentru asta stau marturie compozitiile sale recente si soundul actual al trupei. Cu sintetizator si doar cu ghitari electrice nu te mai poti numi Phoenix.
    Argumentul suprem al unui artist e creatia sa si nu cocoşismele facute prin presa sau pe scena.
    Ar fi minunat daca s-ar vorbi mai mult aici, depre marele proiect Baniciu&Kappl. Restul e vanare de vant.

  213. Cornel spune:

    @bantean

    Prezentarea Phoenicsilor in strainatate ca fiind “trupa nr. 1 din Romania” nu cred c-ar fi schimbat nimic din lipsa succesului de public international. Omega de exemplu, cu care ar putea fi comparat Phoenix, a ramas in Ungaria, a scos disc dupa disc, dar nu s-a bucurat de un succes international (asta daca nu punem la socoteala refrenul de la Gyöngyhajú lány “chizmit” de Scorpions in Wind of change).

    Presser Gabor, pe care l-am vazut acum aproape 10 ani intr-un one-man show superb, spunea ca da, ii pare rau ca n-a rupt gura tirgului in afara Ungariei, dar ca s-a impacat cu gindul si ca se bucura de orice clipa cind e pe scena, indiferent de citi spectatori sint.

    Pt ca Phoenix sa fi avut succes “dincolo” ar fi trebuit in primul rind sa aiba un impresar care sa fi jucat o carte importanta pe ei. Ori muzica lor e pt o nisa a publicului relativ restrinsa, are dezavantajul ca versurile sint intr-o limba necunoscuta si in afara de asta vremea punkului batea la usa. Nu mai era loc de opere rock spre sfirsitul anilor ’70.

    Am ascultat de atitea ori trupe italiene de progres intr-o situatie asemanatoare (adica insucces) desi ele, in plus, erau la ele acasa, ma gindesc la Gov’t Mule, trupa mea favorita din ziua de azi (in masura in care pot sa individualizez o singura trupa), care are un cert succes de public si discografic, insa in nici un caz la nivelul Top 10 care e dominat, cel putin in UK, de Lady GaGa sau Take That.

    E trist ca lumea stie de “Dragostea din tei” si nu de atitea piese bune pe care le-ar fi avut de oferit muzica romaneasca, dar asta e tristul adevar: succesul nu e neaparat bazat pe calitate …

  214. kappl spune:

    @bantean

    Revin cu ceea ce s-a sters din gresealä inainte:

    Citate: “In 1977, tineri fiind, cei de la Phoenix erau totusi prea…batrani pentru eventualii “speculanti”!”
    “Nu o poti lua de la inceput (din f. multe puncte de vedere!) cand ai ajuns la (peste) 30 de ani!
    Din pacate….”

    Intr-adevär, casele de discuri occidentale preferau (preferä si azi si-n Romania) trupe mai tinere pentru a-si asigura mai multe venituri din speranta la longevitatea succesului lor dar ii preferau pe acestia si pentru cä ei fiind mai tineri si cu mai putinä experientä, erau mai usor de manipulat decat altii trecuti de varsta maleabilitätii. De fapt maleabili n am fost niciodatä.
    Si totusi, poate ajungeam cel putin sä atragem atentia mediilor dacä nu s-ar fi-ntamplat urmätorul episod:
    Avusesem sansa sä-l cunoastem pe Irmin Schmidt care era la acea orä membru al Formatiei de muzicä progresivä “CAN” din Köln. Acesta era si un producent cunoscut in Europa. Ne fäcuse o vizitä de lucru de 2 zile la Bramsche unde locuiam pe vremea aceea. Dupä ce ne-a ascultat povestea si muzica, si-a exprimat acordul de a lucra cu noi. Dar inainte de semnarea contractului a intervenit Covaci spunand urmätoarele: “stii ce domnule? noi romanii suntem bärbati mandrii care nu lasä pe nimeni sä se amestece in treburile lor”. Bine-nteles cä domnul Schmidt a zis cä dacä asa e, atunci ne recomandä sä ne facem treaba singuri, si-a adunat lucrurile si dus a fost. Dusä a fost cu el i speranta lui Krauser si a mea, care ne-am uitat nedumeriti unul la altul, nefiind pregätiti la aceastä intorsäturä a lucrurilor.

    Citat: “Acest lucru este confirmat (in parte) si de succesul individual (ulterior) al celor de la Phoenix!
    Kappl ar putea sa confirme (infirme) acest lucru, dar faptul ca Erlend Krauser a reusit mai “bine” decat ceilalti este legat si de varsta! El avea atunci doar 19-20 de ani!”

    Pe mine m-ai uitat? Si eu am colaborat cu nume cunoscute in Germania printre care se numärä si “Heinz Rudolf Kunze & Verstärkung” cu care am lucrat 14 ani cu mari succese, cu vreo 18 discuri si CD-uri dintre care 2 discuri in TOP-10-ul german, 2 discuri de aur si cu multe concerte si turnee, chiar dacä sunt cu 8 ani mai mare decat Krauser si aveam 31 de ani.

    @peraspera

    Citat: “Pe de alta parte am spus ca Phoenix nu a avut doar dusmani, a avut si prieteni, ca de ex Adrian Paunescu. Ioji Kappl spune ca-l admira si-l pretuieste, eu nu, … cam despre asta era vorba …”

    Da, intr-adevär,a existat intre noi un respect reciproc. Colaboram cu pläcere cu Cenaclul Flacära panä la un moment dat cand Adrian Päunescu n-a acceptat sä apärem in Cenaclul lui imbräcati in niste caftane lungi, uitand cä noi nu eram angajatii lui ci eram doar colaboratori. O fi primit presiuni de sus, sau a fost doar un joc al muschilor? Nu se stie. In acel moment ne-am adunat lucrurile si am plecat.

    Ioji

  215. bantean spune:

    @kappl

    Multumesc ptr. raspuns si ptr. informatii. Interesante….
    Nu nu te-am uitat! De fapt, tocmai de aceea am scris “(in parte)”!
    Imi pare rau daca am parut ignorant!
    Ma gandeam la ceilalti…iar ideea era de a-mi sustine cat de cat afirmatia legata de varsta si cariera, atunci cand trebuie sa o iei de la inceput (in Vest).
    Iar exceptiile intaresc regula…)):-
    “(In parte)” se mai refera si la alte calitati: pregatirea muzicala multilaterala, atitudine pozitiva, etc…

    In rest, asa cum spuneam este loc de multe speculatii in afara unor lucruri concrete, dar care si ele duc in final la alte…speculatii.
    Ceea ce ma duce si la:
    @Cornel

    Legat de Omega scriam si eu ceva mai “devreme”. Nu vreau sa ma mai repet. Pe scurt totusi: Phoenix erau mult mai interesanti decat Omega sau daca vrei trupe italienesti i Pooh (pe care i-am vazut la Timisoara in anii ’70 si erau OK…da, mai…muzica usoara, dar italienii cam asa “faceau” ei chiar si cand erau…progresivi)):- )

    Oricum am “intoarce-o” nu vom putea dovedi niciodata nimic! Eu raman la parerea mea bazata -daca vrei- pe un feeling si pe o intuitie pe care am mai avut-o si in alte situatii. Probabil sunt si subiectiv datorita nostalgiei. Doar ca asa gandeam si atunci, in anii ’70!
    Chiar si asa, nimeni (nimeni!!!) nu poata sa spuna cu siguranta ce s-ar fi intamplat.
    Mai pe larg, poti citi explicatiile mele anterioare, daca te intereseaza…
    Acolo mi-am permis, printre altele sa compar Phoenix cu trupele de varf ale “vecinilor” ajungand la concluzia ca erau mult mai interesanti si mai autentici. Asta in ciuda faptului ca multi dintre vecini mai atacau si ei folclorul balcanic.
    Cat despre Dragostea din tei…Deh era vorba de faptul ca in conditiile in care exista o deschidere culturala cu Vestul, “orice” este posibil!
    Phoenix nu au avut aceasta sansa!

  216. boris spune:

    D-le Kappl, din episodul relatat de dvs. privind refuzului lui Covaci de a fi impresariat se poate intelege ca daca seful ar fi fost mai intelept si mai putin arogant s-ar fi putut preveni falimentul financiar al trupei. Confirmati acest fapt?

  217. peraspera spune:

    @viespea
    Daca este cineva interesat sa intru in detalii,sa spuna.
    Da, eu as fi fost interesat, acesta era si scopul celor afirmate de mine mai sus. N-am putut fi mai precis, deoarece imi lipsesc informatiile. Acum insa ma tem ca nu aici e locul potrivit pentru o asemenea discutie …

  218. Eduard Antoniu spune:

    Asta-i buna! Ce schwung pe Covaci sa-i faca unuia ca Irmin Schimdt o faza ca aia si ce sansa ratata, intr-adevar! Pacat. mare pacat!

    Tuturor:

    1. Legat de “ce trupa mai putea fi un pericol pentru sistem in anii ’80″:

    Aici am doar doua cuvinte. Timpuri noi (“La ‘Vremuri…’ noi, tot noi” spunea sistemul, nu-i asa?).

    2. Legat oarecum de amintiri placute de care e intrebat domnul Kappl:

    Mai pun si eu cap la cap pe aici din ce-mi mai amintesc si eu.

    Venisera Phoenix la Iasi prin ’75. Eram printr-a opta sau a noua. Imi luasera si mie bilet, culmea, aia mai mici cu un an ca mine. Si nu m-au lasat parintii sa merg, domnule. Ascultam in nestire discurile in casa. Lui tata RIP ii placeau “Strunga” si “Andrii Popa” ca erau despre locuri mai de pe langa bashtina lui. Adica ce e aia sa nu te lase parintii? Puteam sa fug din casa pur si simplu, nu? Dar nu asta era solutia pe care o cautam eu. Am rabdat si am acceptat atunci, am ascultat impresiile a doua zi (ba chiar una nastrusnica de tot si probabil neadevarata – roiau fetele in jurul lor la iesire si domnul Kappl cica si-ar fi suflecat pantalonii sa-si compare picioarele dumnealui cu ale alteia). Ce trebuie desprins din asta? Probabil ce frica baga sistemul in oameni pentru painea lor, daca ai mei se temeau sa ma lase la 15 ani la conert Phoenix la care mergeau deja cei de 14 cum zic. Da’ ai alora mai mici de ce nu se temeau? Sau fugeau ai mai mici de acasa si nu stiam eu? Cate bordeie, atatea obiceie.

    Ei, asa am ajuns la 16 ani si faza nu s-a mai repetat, dar nici concert Phoenix. Asa ca primul meu concert rock a fost, cum ziceam, Lokomotiv GT. Iar cand totusi au mai venit Phoenix, nu am stiut. Dar au stiut in schimb doua colege si au fost la Teatrul National din Iasi si mi-au dat si mie o poza facuta de ele. Era probabil cu Cenaclul Flacara. Moment solo cu domnii Kappl la fluier si voce si Covaci la chitara si voce. Covaci era in caftan in poza aia. Asa ca spre rusinea mea, am zis candva pe aici ca o sa povestesc asta, primul meu concert Phoenix a fost abia pe 16 septembrie 1991 pe stadionul din Iasi. Si si atunci biletele le-a luat sora-mea, care-i cu 11 ani si 4 zile mai mica decat mine (aceeasi aniversare cu Lipan si Contrash la ea), de bucurie ca m-am intors de la o conferintza de grafica pe calculator de la Viena :D Mani Neumann a traversat atunci terenul pe toata latimea lui cu vioara in mana la soloul de la Negru Voda si a venit astfel si mai inspre tribuna unde eram noi.

    Oameni buni, nu stiu cati il mai tineti minte pe muzicianul Doru Caplescu RIP. In vara ’77 in care aflam, pe plaja de la “sudisti” ;) din Costinesti, de fuga Phoenixului in boxe, el era cam ca mine, un baietzash asa in baschetzi albi si tragea la saxofon in formatia Cristal din Galati. Vasile Seicaru vocal, Puiu Cretu la orga, Lili Spataru la flaut, Tibi Cazan la bass si am uitat cine la tobe. Seicaru se cam desprindea deja de trupa. Aveau concert seara in aer liber, iar dupa amiaza, in acelasi loc, in slipi, el inregistra piese solo cu voce si chitara acustica. Evolua in-”Flacara”-t deja. Puiu Cretu seara in concert punea uneori orga in nush’ce regim automat si manca mici cu mushtar pe ea asa cam ca Wakeman la Yes cand manca niste curry indian (Asia) in sictir ca nu-i placea “Tales from Topographic Oceans”. Iata deci cam ce ne mai ramasese dupa plecarea Phoenixului. Ei si cu stroboscopul pe “I Can Get No Satisfaction” al pe atunci nou infiintatei Semnal M, la alta scena tot in aer liber. Ei si ulterior s-a desprins si acest Doru Caplescu de Cristal si a evoluat intr-un soi de compozitor pop electronic si si de muzica de fim parca in anii ’80. Cand il stiu cam cum arata in tinerete, cand vad poze tiparite sau pe web, sa ma ierte Dumnezeu, da’ parca aducea o idee si cu domnul Kappl cand era june. Si si numele se aseamana oarecum. Am mostenit sufixuri -escu si -iu de la greci cand ne administrau ei si asa au ajuns numele noastre tipice. Primul inseamna “fiul lui”, al doilea cred ca “fiica lui”. Adica deci Caplescu fiul cui? Al lui Cap sau al lui Capl? Si care Capl? Domnule Kappl, e posibil sa aveti si vreo ramura indepartata de familie care sa fi fost nevoits sa ajunga si prin Moldova, prin partile Galatiului de pilda?

    Voi stiti cam cum e viatza asta, oameni buni? Uite cam asa e: deci o parte din stramosi iti fug din Transilvania de represalii din partea Imperiului Austro-Ungar, se refugiaza in Moldova, acolo dau peste stapani greci care le schimba numele dupa regulile lor. Si uite asa din Kappl ajungi Caplescu si din Antal ajungi Antoniu, sa n-am parte…

  219. Cornel spune:

    @bantean

    vorbind de trupe italiene eu ma gindeam mai curind la New Trolls, Osanna, Rovescio della medaglia, etc. de PFM nu vorbesc ca sa zicem c-au avut ceva succes international …

    de Omega n-as zice c-ar fi mai prejos de Phoenix, doar ca muzica lor nu are latura folk pe care o are Phoenixul … i-am vazut la Bucuresti in ’80 si ramine unul din cele mai bune concerte vazute vreodata … un sound cu difuzoare Leslie de se plimba sunetul prin sala …

  220. bantean spune:

    Cred ca este timpul sa ne referim la topicul in sine: “Pe Arges in Jos”.
    As incheia totusi “deviatiile” mele, dupa care – personal- sunt gata sa merg mai departe…:

    1) In formula de “aur” (Covaci, Kappl, Baniciu, Lipan, Reininger), la mijlocul aniilor ’70, Phoenix ar fi avut o sansa sa faca succes si in afara Romaniei (incl. in Vest), daca lucrurile ar fi decurs in mod “normal” (ca de ex. “in zilele noastre”, cand toate casele de discuri majore au reprezentanti in Romania, MTV, etc., etc…).
    2) Parasirea Romaniei a fost inevitabila si “corecta”!
    3) In Vest lucrurile nu au mers asa cum sperau si speram cu totii deoarece:
    a) trupa era necunoscuta si trebuia sa o ia de la inceput intr-un climat nefavorabil din mai multe puncte de vedere.
    b) varsta trupei – ca. 30 de ani…
    c) componenta trupei! Comentez…:
    Pot intelege cum a gandit Covaci, dar in realitate lucrurile nu au mers asa cum spera el:
    - Mony avea experienta de Vest (chiar daca nu pe plan muzical). El a fost intotdeauna “vestic”. Din acest motiv, el “arata bine” pe scena si era un front man mai bun decat Baniciu. Este adevarat, dar -din pacate – vocea si stilul muzical nu mai erau in concordanta cu muzica cu sanse de succes a Phoenix-ului!
    - Erlend Krauser , show man alaturi de Mony, tanar, talentat, “vestic”…)):- Din pacate, aceste calitati nu au fost suficiente, Erlend avand si o personalitate destul de dificila….
    - Fara Baniciu si chiar Reininger, sansele trupei au scazut considerabil!
    In plus, anul era deja…1978 si, da, muzica se indrepta spre alte stiluri in Europa.
    - Trupa trebuia sa fie sudata si sa reziste mai mult timp impreuna. Stim ca au existat motive obiective datorita carora nu a fost asa.

    Am ascultat in acei ani imprimari cu ceea ce experimentau Phoenix atunci in Germania. In Timisoara erau niste persoane care aveau legatura cu trupa si intrau in posesia acestor documente, facand posibila auditia lor de catre cei interesati.
    - Am putut sa observ repede ca trupa era in deruta si ca lucrurile nu prea mai aveau cum sa mearga asa cum speram. Se experimenta muzical (Krauser compunea si el deja), dar trupa nu mai avea consecventa. Se canta in engleza, etc., etc….
    Cele descrise de mine mai sus erau (din pacate!) ilustrate de acum si in muzica Phoenix.
    In concluzie, formula de aur nu trebuia atinsa! Dar asta ar fi fost posibil doar daca lucrurile ar fi decurs conform nr. 1 (mai sus….).

    Phoenix a facut istorie in muzica (rock) a Romaniei. Sper ca valoarea lor incontestabila si opera lor sa ramana in timp acolo unde ii este locul.
    Problema nu mai este de acum de ce nu a reusit Phoenix in Vest!
    Ceea ce este important este sa se aiba grija (sa avem grija) ca acest …tezaur sa fie recunoscut pentru totdeauna la adevarata lui valoare in Romania!
    Ar fi pacat (nedrept!) daca in timp Phoenix “ar pati” si in tara ceea ce “au patit” in strainatate….
    (Nu ma refer la agonia trupei din zilele noastre! Este intr-un fel datoria noastra sa intelegem ceea ce se intampla acum chiar daca nu ne convine. Indiferent de ce va “spune” Mesterul Manole sau Antemiorita, noi vom avea pentru totdeauna cele 3 mari albume din anii ’70! Si pana “una, alta”, asta conteaza! Enorm!).

  221. Cornel spune:

    @ioji

    tare interesant dar si trist ce am aflat de la tine in legatura cu posibilitatea (ratata) de a fi colaborat cu Irmin Schmidt … era exact ceea de ce ar fi avut nevoie Phoenix la momentul respectiv … Can, alaturi de Amon Düül, a ramas azi una din cele mai apreciate formatii germane …

  222. bantean spune:

    @Cornel

    Pe scurt: “gusturile nu se discuta”… Desi…
    Din pacate mie trupele Italiene (inclusiv cele enumerate de tine) nu mi-au spus mai nimic.
    La fel si cele unguresti.
    Cei interesati se pot duce pe youtube, sa asculte si sa compare singuri.

    In muzica conteaza extrem de mult originalitatea si personalitatea!
    Phoenix au avut si una si alta la nivel international.
    Nu conteaza daca la asta se ajunge cantand etno sau …altceva. Si nici efectele sonore oricat de avansate ar fi fost ele…etc. ….

    Eu personal nu am auzit nici o alta trupa balcanica (sarbii “iugoslavi” fiind foarte aproape, totusi) sau chiar vestica (italieni, francezi, s.a.) care sa aiba acel extra “ceva” in anii ’70.
    Mai toti erau copii fidele ale stilului Anglo-saxon! Iar daca nu, erau doar foarte plictisitori si neinteresanti!
    Sorry!

    OK, hai sa fiu un pic mai concret:

    Da, exista cateva momente interesante in acest clip, dar trupa nu suna cu mult peste (de ex.) formatia…Accent din Tulcea.
    Ceea ce este OK. Dar nu mai mult!

    Sa nu uitam, totusi ca eu ma refer la Phoenix-ul ajuns la gradul maxim de maturitate: Cantafabule. In acel moment, nu numai piesele de pe respectivul album ci si celelalte piese de pe Cei ce ne-au dat nume resp. Mugur de fluier se cantau la un nivel extraordinar (superior inregistrarilor initiale)!
    Originalitatea exista insa “de la inceput”…

    Desigur, mie mi-e “usor” sa vorbesc fiindca am trait acele timpuri.
    Si tocmai de aceea cred ca…stiu ce spun.

  223. Viespea spune:

    Pt Peraspera

    Ai dreptate,nu-i locul aici.Asta-i motivul pentru care n-am intrat in detalii.Da-mi o adresa de messenger si iti explic.Nu e cine stie ce mare smecherie.E foarte usor de inteles.

  224. Eduard Antoniu spune:

    @bantean

    ‘Eu personal nu am auzit nici o alta trupa balcanica (sarbii “iugoslavi” fiind foarte aproape, totusi) sau chiar vestica (italieni, francezi, s.a.) care sa aiba acel extra “ceva” in anii ‘70′

    Scuze daca ma repet cumva. Pentru mine unul cel mai apropiat termen international de comparatie cu Phoenixul “formulei de aur” este acesta:

    http://en.wikipedia.org/wiki/Malicorne_(band)

    Au avut sau nu acel ‘extra “ceva” ‘? O comparatie cu Magma sau cu Ange de pilda ar fi tot cam ca una intre mere si portocale. Totusi Ange mai aveau ceva in comun cu Phoenixul de atunci. Iar de la italieni, nu stiu ce sa spun, poate nu o trupa, dar poate totusi acest muzician solist:

    http://it.wikipedia.org/wiki/Angelo_Branduardi

    Am ascultat Pulce d’acqua.

  225. Cornel spune:

    @bantean

    am pomenit de italieni nu ca s-ar fi asemanat stilistic cu Phoenix, ci doar ca situatie … drumul spre succes a fost dintotdeauna mult mai usor pentru trupele englezesti decit pentru cele ne …

    Daca asculti New Trolls si in special Concerto Grosso, sper sa ai o revelatie, ca de altfel si cu Omega, macar pentru doua concerte, ala din 72 (in chiloti de foaie de aluminiu) sau cel din ’79 … sper sa asculti discurile intregi, nu frinturi de pe youtube … e vorba insa, probabil, de gusturi, asa ca e greu de argumentat una sau alta …

    Nici mie nu-mi vine greu sa vorbesc ca si eu am trait vremurile alea …

  226. bantean spune:

    @Eduard Antoniu

    Multumesc ptr. link-uri!

    Sa ne intelegem…:
    Nu am negat ca a existat si exista “o gramada” de muzica demna de ascultat. Iar cand am afirmat ca trupele italiene sau frantuzesti ascultate de mine in anii ’70 erau neinteresante sau ….plictisitoare, am fost destul de dur si nedrept, probabil.
    Am ascultat pe atunci (pentru ca se dadea la Radio) Christophe sau Adamo (francezi) si alti diversi solisti de muzica usoara italieni fara sa ma…deranjeze. Dimpotriva…
    Am constatat mai apoi ca reprezentantii rock – pop cu care am intrat in contact ulterior, veniti din tarile respective, erau totusi destul de influientati de stilul de interpretare vocal al celor amintiti, la fel ca si in linile melodice ale compozitiilor, singura deosebire fiind (de multe ori) “un fel de atitudine” care reusea sa-i desprinda cat de cat de zona muzicii usoare.
    Ascultand chiar si cele sugerate de tine, nu pot sa nu ..simt la fel.

    Dar:
    Exista o “gramada” de talent in lume!
    Am vazut de curand un documentar cu doi muzicieni englezi care au calatorit in intreaga lume cu un studio portabil si au imprimat “tot” ce era mai interesant. Au realizat o productie muzicala combinand toate aceste elemente in mod artistic. Nu-mi mai amintesc (din pacate!) numele lor si nici alte amanunte, dar imi amintesc ca am ascultat niste voci (solo sau cor), niste instrumentisti (etno, in general), de un talent incredibil si cu o putere de “transmisie” extraordinara! Artisti necunoscuti din …Bali, Africa de Sud sau…New York, etc…..Fantastic, daca te gandesti….
    Nu putem da la o parte acest lucru (asa cum nu putem face abstractie de “gramezile” de artisti care mai canta – extraordinar – pe strazi sau prin metrourile din America sau Europa, cateodata).
    De aceea este foarte greu de generalizat sau de “pus punctul pe i” )):-

    Si totusi, din ceea ce am ascultat in anii ’70, doar Phoenix m-a facut sa simt ceea ce simteam cand ascultam Beatles sau…Emerson &L&P sau Yes ori Pink Floyd s.a. ( a se observa ca nici nu conteaza 100% stilul de muzica….).
    Asta neinsemnand ca nu puteam sa ma bucur si de alte muzici. De ex. “sarbii” amintiti cu ceva postari mai sus…
    Si mai apoi chiar diversi folk-isti americani (Bob Dylan, Cat Stevens, s.a.), ba la un moment dat chiar si…Rod Stewart sau…Tom Jones! Nu mi-a placut …Elvis. Azi imi place! In perspectica. Nu mi-a placut Rolling Stones pana prin 1980 cand i-am vazut la “sarbi” la TV – live! Mi-a placut totusi Mike Jagger care scosese deja ceva solo (nu mai stiu ce si cand, dar era prin anii ’70). Nu am putut “scapa” nici de Frank Zappa…
    Nu pot sa nu ma gandesc cu nostalgie si …admiratie la Kraftwerk, ca sa ma refer si la alti europeni…
    Radeam de ABBA (alaturi de Boney M), dar azi de abia astept sa ma duc sa vad filmul…

    Ajungem la “mere si portocale”. Dar este normal sa fim afectati diferit in functie de starea in care ne aflam, varsta (eventual) si alte elemente…
    De ex., recunosc valoarea incontestabila a muzicii clasice. Dar in tinerete mi-era aproape imposibil sa am rabdare sa ascult vreo simfonie, concert sau opera pana la capat, deoarece rock-ul mi se parea mult mai interesant.
    Mai tarziu, insa, am avut momente in care nu numai ca am (re)”descoperit” muzica clasica dar am preferat-o celei rock (care se doar repetea “over and over again”) si m-am simtit cel mai bine ascultand – in liniste – Bach, Mozart , Beethoven s.m.m.a.
    Dar cativa ani mai tarziu eram prezent la concertul…Depeche Mode si ma “distram” din calea-afara…)):-

    Ecuatia nu este chiar asa de simpla pana la urma….

  227. radovan spune:

    D-le Kappl, dar de ce l-a trimis Covaci pe producentul german la plimbare? Asa de florile marului sau era un contract dezavantajos pentru trupa? Presupun ca Covaci nu e ticnit la cap incat sa-si faca singur rau lui si trupei.

  228. bantean spune:

    @Cornel

    Am apucat sa scriu cateva randuri mai sus, inainte sa citesc noul tau mesaj. Acele randuri ti se adreseaza totusi si tie…

    Mai concret la ceea ce scriai:
    Am vazut Omega live la Timisoara / Sala Olimpia. Cred ca era in 1972…
    Mai degraba decat in ’77…nu mai stiu. In orice caz, am vazut intregul show!
    Cam tot pe-atunci am vazut si Lokomotiv GT (tot la Sala Olimpia).
    Desigur ca mi-am dat seama ca si una si alta erau trupe bune, rutinate, etc…
    Doar ca nu m-au impresionat la fel de mult ca Phoenix pe care-i vedeam tot la Sala Olimpia in acei ani…(diverse spectacole).

    Am vazut (pe Youtube, e adevarat) New Trolls / Concerto Grosso.

    Da, se intampla “ceva”, nu zic. Dar nu au reusit sa ma faca sa “tresar”.
    Faze clasice cu rock (de tot felul: de la EL&P la Jethro Tull, Beatles s.a.) “amestecate” destul de …neorganic, dupa parerea mea. Nu se canta rau, orchestra si pianul sunt chiar f. bune, atitudinea este “corecta”, dar realizarea destul de “pioniereasca”…. Chiar ptr. anul 1972…
    I’m sorry….
    La multe (alte) trupe, auditia (vizionarea) ma facea doar sa “intrezaresc” intentiile. Cateodata cu adevarat remarcabile!
    Cand ascultam Phoenix, insa, aveam mereu senzatie ca trupa reusea sa-si exprime 100% intentiile muzicale.

    Chiar daca…:
    Am scris asta si pe blog-ul lui Baniciu:
    reascultand “Cei ce ne-au dat nume” de curand – dupa o lunga pauza…, am fost, sincer vorbind, intrigat de …naivitatea si chiar…stangacia unor “faze”. Dar, multe din ele se datorau conditiilor de inregistrare (tehnologie + timp f. scurt petrecut in studio). Live, suna (se canta) totul mult mai bine.
    Chiar si asa, insa, ascultand (doar) discul, ramane pana la urma “ceva” in urma auditiei care – mie cel putin – imi lasa senzatia de “deosebit”.
    Mi-e greu sa explic mai bine….

    Apopo de trupele engleze…circula o vorba tot pe vremea aceea…
    Cam asa: “opera se canta in italiana, chansonetta in franceza si rock-ul in limba engleza!”.
    Si adevarul este ca era f. greu sa fie altfel…

    In rest, asa cum spuneam, am mai explicat cam ce voiam eu sa spun si in mesajul anterior.

  229. stima casei spune:

    Nu cred ca portretul monstruos pe care-l fac unii lui Covaci e unul real. Imaginea de motociclist bataus si primitiv pentru care argumentul principal e pumnul, e una deplasata. Omul acesta a absolvit arte plastice, a pictat, a compus muzica de calitate, ceea ce inseamna ca are o anumita inteligenta si sensibilitate. Plus de asta Nicu Covaci e si un tip citit. Acum pentru faptul ca poseda si o forta de Hercule e firesc ca la nervi sa si-o manifeste. Cine n-ar face-o avand voinicia lui?

  230. Viespea spune:

    Stiu ca deviez dar vreau sa-l intreb ceva pe domnul Eduard.Te-ai gindit ca este posibil ca la origine numele Antal sa fie derivat din Antoniu?

    ANTONIA / ANTON – de la “Antoniu” (nume de origine latina care inseamna “a fost pierdut”) sau de la cuvântul latin “antius” (“avangardistul”).

    Intii a fost Antoniu si a devenit Antal din motive de asuprire austro-ungara.Ma refer la nume,nu la o persoana anumita.

    Sa n-am parte daca n-am dreptate.Niste romani din Transilvania au fost obligati sa devina maghiari,catolici si li s-au schimbat numele din Antoniu in Antal.Au fugit de asuprirea austro-ungara spre Moldova dar intre timp devenisera o grupa distincta,nici romani si nici unguri.Ajunsi in Moldova s-a intimplat cum ziceai.O adevarata drama.

    S-au la asta te-ai referit si tu iar eu am deranjat degeaba cu toate astea?
    ———————————————————————–
    Linkul de mai jos nu are legatura cu dacii.E ceva despre ceangai,poate esti interesat.Este un punct de vedere al istoricului Radu Ştefan Vergatti.

    http://www.dacoromania.go.ro/nr12/puncte.htm

  231. tudor spune:

    D-le Kappl, felicitari pentru initiativa operei rock Mesterul Manole. Sunt convins ca va fi ceva deosebit. Legat de munca la aceasta productie, sunt sanse sa apara pe piata anul acesta?

  232. Doru Dragan spune:

    Banatene, nu te mai stradui atata sa explici niste sentimente :) Asta este :D Si eu simt exact ca tine. Cu exceptia formatiilor sarbesti ;) Dupa plecarea lui Dan Andrei Aldea am ramas orfan, singur pe lume :( in tara asta. Si atunci am devenit sarb. Din 1980 pana in 1990 am ascultat aproape exclusiv radio si TV yugo. Am vizionat toate filmele lor si toate show-urile lor. Stiam toti artistii si cantaretii. Intr-adevar rock-ul se canta in limba engleza (cu cateva exceptii notabile: Nena, Falco – germana, cine ar fi crezut :? etc.). Sunt de acord ca italienii si francezii au muzica foarte frumoasa … dar nu rock. In ceea ce priveste Romania … candva prin 1990 si ceva, Marius Dragomir a lansat piesa Party in Transylvania. La inceput mi s-a parut o prostioara :) dar … in vara aia am fost la Marea Neagra si zile intregi am auzit (fara sa vreau) numai piesa asta. Toate barurile, restaurantele si cafenelele o dadeau de dimineata pana seara. Lumea se ducea si venea de la plaja leganandu-se in ritmul Party in Transylvania si atunci am inteles cat de tarani am ramas. Si eu eram afectat :D. Cat de adanc sunt intiparite in subconstientul nostru niste tipare culturale. Lor li se adreseaza (mult mai complex si profund) si muzica PHOENIX. Asta e motivul pentru care altii ca ei nu mai exista pentru noi :D

  233. kappl spune:

    @stima casei

    Eu nu-mi permit sä fac portretul nimänui. Eu am descris doar niste fapte concrete. Cine nu le crede e treaba lui. Nu-i nimeni obligat sä creadä ceva.

    @tudor

    Tot ce pot sä-ti spun e cä din punct de vedere al compozitiei si al aranjamentului (orchestratiei) am terminat cam 2/3 din operä. E o muncä imensä. Dupä compozitie si aranjament urmeazä productia de studiou, deci imprimäri, mixäri, masterizäri, etc. Dorinta mea e sä fie terminatä anul acesta. Depinde si de colaboratori. Om träi si-om vedea.
    Cumva inteleg neräbdarea unora, dar asa cum Mesterul Manole a asteptat vreo 35 de ani, va putea räbda incä vreo cateva luni, sunt sigur.

    Ioji.

  234. peraspera spune:

    tot italieni … si un melotron

    @viespea
    mi-a trecut

  235. Eduard Antoniu spune:

    @bantean:

    “Nu pot sa nu ma gandesc cu nostalgie si …admiratie la Kraftwerk”

    Ya tvoy sluga, ya tvoy rabotnik.

    ["muzica clasica" vs. "muzica moderna' functie de varsa ascultatorului]

    La toate cele inspre care a incercat tata RIP sa ma indrume muzical (si eu ii dadeam cu versiunile prelucrate, desi mergeam din adolescentza la filarmonica; intre cei de varsta mea mai aveau loc dialoguri de genul “Ce s-a cantat aseara?” – “Paul Consantinescu, Enescu, Beethoven” – “Cum a fost?” – “Mishto, progresiv!” :D ) le-am gasit insumi valoarea ulterior, din pura convingere proprie. Ce nu a mers bagat pe g^t candva merge acuma din chef. Pofta vine mancand. Imbatranesc dar nu neaparat ma si inteleptesc totodata, seman cu el din ce in ce mai mult si ajung la mai toate convingerie lui pe care nu i le puteam accepta atunci cand eram adolescent.

    “Dar cativa ani mai tarziu eram prezent la concertul…Depeche Mode si ma “distram” din calea-afara…)):- ”

    Pai cam tot de aia m-am dus sa-i vad si eu cand eram in Montreal in ’94.

    De curiozitate, ca sa zic asa :)

    @Viespea:

    Strasnica teorie, n-am ce zice, insa cu un singur punct slab si anume cel esential. Numele meu de familie nu il pronunti latineste cu accent pe silaba a doua, “to”, desi mai toata lumea dinafara Moldovei e tentata sa faca asta. In schimb, il pronunti cu accentul pe silaba penultima, “ni”. Eu am spus clar ca e vorba de nume grecizate, nu latinizate. Prin urmare si asa deci, este vorba despore greci. Te rog frumois tine-ti teoriile pentru forum, mai ales ca eu nu-l mai urmaresc. Nu ma fa sa mai plec si de aici partial tot din cauza lor, ca nu pentru asta am venit aici unde ma simteam prea bine impreuna cu cei “noi” pe care i-am intalnit aici.

    “E ceva despre ceangai,poate esti interesat”

    Nu sunt interesat, sunt pur si simplu. In parte. Asa ca nu ma intereseaza ce scriu despre asta altii care nu sunt.

  236. Eduard Antoniu spune:

    @Viespea:

    Am uitat ceva si tot asa esential. Cei mai mari ca mine de pe aici s-ar putea sa-si mai aduca aminte (poate macar or mai fi ascultat si ei pe la radio) de un actor care recita cu voce tot asa rascolitoare cam ca a lui Pittish RIP, Ludovic Antal. Era var bun cu tata RIP si in sat la ei erau chiar curte langa curte. Cum de-o fi ramas el Antal si cum om fi ajuns noi Antoniu asta numai Dumnezeu stie.

  237. bantean spune:

    @Eduard Antoniu

    “La toate cele inspre care a incercat tata RIP sa ma indrume muzical (….) seman cu el din ce in ce mai mult si ajung la mai toate convingerie lui pe care nu i le puteam accepta atunci cand eram adolescent”.

    Mi-a placut ce ai scris !!

    Si eu sunt tot “acolo” si de abia astept sa- l vad pe fiul meu cel mare sa ajunga si el “alaturi de noi”…))):- Sper insa ca eu sa mai “apuc” faza asta….):-

    @Doru Dragan
    “Banatene, nu te mai stradui atata sa explici niste sentimente”.
    Da, ai dreptate. M-am si oprit…Cred ca ajunge.

  238. leone spune:

    Imi place ca sunt unii aici pe blog, de genul musafirilor pe care-i primesti in casa si care incepe sa se joace cu lucrurile tale de parca ar fi a lor, facand completa abstractie de prezenta gazdei. Cam asa sunt si marii istorici si critici ai muzicii moderne, ce tin colocvii pe blogul domnului Kappl. Domnilor, exista o gramada de forumuri de specialitate, unde va puteti da cu parerea la nesfarsit. Pe acest blog, in centrul atentiei mi s-ar parea normal sa sa fie domnul Kappl si proiectele sale. Sigur ca e omeneste sa se mai devieze de la subiect, dar de aici si pana la a ajunge la o comunicare total paralela cu semnificatia acestui blog, mi se pare deplasat.

  239. tan spune:

    Va mai amintiti cum se vindeau cartile in librarii “la pachet” ? O carte buna pe care vroiai sa o cumperi era insotita, obligatoriu, de una de care nu aveai nevoie si care nu te interesa. Tot “la pachet” a fost si concertul Phoenicsilor de la Sala Mica a Palatului din primavara lui ’73, cu concertul lui Gianni Morandi. Aici, situatia a fost mai ciudata decat la carti. Gianni Morandi era vedeta pentru care se facea spectacolul, iar Phoenix canta in deschidere. Cel putin, asa era prezentat concertul. Gianni Morandi canta o cu totul alta muzica decat Phoenix si nu puteai sa te gandesti ca aceiasi spectatori pot aprecia si o muzica si alta. Cred ca a fost smecheria vreunui impresar, care i-a promis lui Morandi (care nu mai era de mult in topuri) ca-i umple sala. Stiu ca a costat foarte mult biletul, dar concertul Phoenix a fost unul de zile mari. N-am sa-l pot uita niciodata pe Ioji Kappl cum a cantat soloul de vioara de la Negru Voda. Absolut incredibil. Amutise toata sala. Eram toti in extaz, iar cand ne-am dezmeticit, au izbucnit ropotele de aplauze. S-au cerut nenumarate bisuri, dar a trebuit sa ne multumim cu cat ni s-a oferit, pentru ca urma marele Gianni. La pauza am vrut sa plecam, pentru ca marea majoritate a spectatorilor venisera pentru Phoenix, dar la iesire era paza care nu ne-a lasat sa plecam, asa ca a trebuit sa inghitim cantecele rasuflate ale lui Morandi, a trebuit sa-l aplaudam pentru ca era oaspete, pentru ca era strain, iar bunul simt nu ne lasa sa ne purtam urat cu un om care fusese un nume, cu aproape 10 ani inainte.

  240. Eduard Antoniu spune:

    @Onanimului cu tupeu dindaratul ecranului, ce semneaza leone:

    Nu am uitat sa ne comportam in vizita, fiindca suntem bine crescuti de acasa de unde venim. Daca am povestit si impartasit prea multe pe aici, asta a fost facut tocmai cu gandul de a-l implica in primul rand pe domnul Kappl in discutie, fiindca dumnealui se poate raporta la ce-am avut de povestit si impartasit. E dreptul dumnealui sa vorbeasca sau sa nu o faca. Noi cel putin am povestit si impartasit prea multe pe aici sub nume propriu, nu cu tupeu protejat de anonimatul dindaratul ecranului.

    Ne retragem atunci si de aici, fiindca nimeni nu are nevoie de bataie de cap, lasand locul generatiilor proTV si “degetul mare pe butoanele telefonului mobil, rugandu-le sa nu duca la pierzanie planeta asta cu felul lor de a fi si cu cata minte au. Sau nu.

  241. kappl spune:

    @Tuturor

    Discutati fratilor si surorilor, discutati cat vreti! Avem destul spatiu. Vreau sä vä spun cä am aflat multe lucruri pretioase de la voi si am redescoperit din povestirile voastre multe amintiri demult uitate.

    Ioji.

  242. bantean spune:

    Tocmai ma gandeam si eu ca Joji Kappl nu ar avea nevoie de un avocat pe acest blog….
    Se pare ca asa si este.
    Personal nu cred ca ne-am indepartat prea mult de ideea acestui blog. Cu siguranta, ne-am indepartat de topicul “Pe Arges in jos”. Dar cred ca asta conteaza mai putin.
    Si eu am aflat lucruri interesante si “m-am simtit bine” aici.
    In plus, cred ca e mai bine ca acest “spatiu” sa fie activ chiar daca se mai ajunge si la discutii adiacente, decat sa stagneze, asa cum se intampla cu alte blog-uri….)):-

  243. tan spune:

    Pentru domnul Kappl
    Imi cer permisiunea sa-mi spun o parere. Sper sa nu va supar, nu asta e intentia.
    Apropos de Negru Voda, despre care am scris mai sus, poate ca din cauza acelui concert din ’73, nu cred ca modificarile care s-au adus piesei in ultimii ani (in concerte si pe CD-ul de la a 45-a aniversare) aduc un plus de valoare piesei. Sigur ca solo-ul adaugat al lui Tandarica nu poate fi decat foarte bun, dar fara solo-ul lui Baniciu in dialog cu basul si cu improvizatia pe o alta linie melodica a lui Mani (oricat de virtuoz si pasional ar interpreta), parca se stirbeste varianta originala, care din punctul meu de vedere era perfecta. Imi da senzatia ca aceste adaosuri ar putea fi aduse oricarei piese, si ca nu fac parte neaparat din Negru Voda. Or, in varianta originala, daca as fi ascultat un fragment numai, din orice parte a piesei, recunosteam ca e vorba despre Negru Voda. O compozitie coerenta si bine proportionata de la cap la coada.

  244. free62 spune:

    nu exista solo a lui Baniciu in dialog cu bassul….exista doar unul a lui Ioji Kappl care dialogheaza pe acolo.Totdeauna au fost confuzii intre vocea lui Baniciu si a lui Kappl…e drept ca se si potrivesc uneori de minune:D

  245. Doru Dragan spune:

    Cei din public au tentatia sa priveasca doar din punctul lor de vedere :) Gandeste-te ca tu ai fost la concert, ai ascultat piesa si te duci acasa multumit. In acelasi timp trupa se duce la hotel si se odihneste pentru ca maine sau poimaine are concert in alt oras. Si acuma gandeste-te ca intr-un turneu prin tara se canta (sa zicem) zece concerte in zece orase. Nu doar compozitia e creatie si interpretarea trebuie sa fie creativa. Un artist care trebuie sa interpreteze aceeasi piesa nu poate sa o faca exact la fel pentru ca … se mai satura si el :( Introducerea unor elemente noi il face sa experimenteze si sa se bucure si el de creatia lui. Ce e imprimat in studio e una ce e live e alta :D

  246. Cornel spune:

    @Doru Dragan

    “ntr-adevar rock-ul se canta in limba engleza (cu cateva exceptii notabile: Nena, Falco – germana, cine ar fi crezut :? etc.). Sunt de acord ca italienii si francezii au muzica foarte frumoasa … dar nu rock.”

    Ma tare indoiesc ca rockul ar fi proprietatea (quasi-)exclusiva a anglo-saxonilor, macar pt faptul ca asa am exclude rockul romanesc (sa dauneze oare soundul limbii romane muzicii Phoenicsilor?

    Francezii si italienii sa nu se priceapa la rock? Un rock frantuzesc (breton) influentat de folklor si care suna foarte bine e al celor de la Tri Yann (vezi La jument de Michao), iar la capitolul italieni mai pomenesc doar de Perigeo (vezi Abbiamo tutti un blues da piangere sau Genealogia), macar ca ultimii suna mai spre Soft Machine.

  247. bantean spune:

    @Cornel

    “opera se canta in italiana, chansonetta in franceza si rock-ul in limba engleza!.
    Si adevarul este ca era f. greu sa fie altfel…”

    Afirmatia imi apartine mie initial. Doru Dragan a completat-o f. bine.

    Cand am spus ca era “f. greu sa fie altfel” nu am spus “imposibil”!
    In plus, “vorba” care circula prin anii 70-80, avea si o unda de umor…

    Bineinteles ca a fost f. important ca rock-ul sa se cante in limba respectiva a fiecarei tari! Incercarile de a canta in engleza nu au “rezolvat” problema unor trupe “ne-engleze”, care sperau sa se adreseze unui public mai larg (universal). De ex. chiar Phoenix…

    Dar foarte putine trupe – solisti au reusita sa faca acceptata o alta limba decat cea engleza pe plan international!
    Asta si ptr. ca engleza suna cel mai firesc, cel mai “bine” la acest gen de muzica! Spun asta ptr. ca, printre multi altii, si mie personal mi-a fost f. greu sa ascult trupe rock / pop straine cantand in maghiara, italiana, franceza, etc…..Sorry!
    Imi suna pur si simplu…”ciudat”, de multe ori….
    In l. romana a fost altceva, ptr. ca puteam intelege subtilitatile l. romane – atunci cand textele erau de calitate….
    Dar intre calitatea si…muzicalitatea unui text este distanta mare!
    Un text stupid poate sa fie excelent din punct de vedere muzical (ca sonoritate muzicala) si sa afecteze in mod placut (aproape) orice ascultator de oriunde ar fi el…in timp ce o poezie excelenta poate suna “urat” celor care nu o inteleg! Si mai apoi, chiar intelegand o limba, se poate intampla sa-ti sune mai putin…”frumos”, pur si simplu!
    Mai sunt multi, multi factori…

    Dar adevarul este ca (asa cum mentiona si Doru Dragan) germanii au fost singurii (cu exceptia romanilor – moldoveni, in in muzica “pop” actuala…) care au reusit sa impuna limba lor la cateva “hituri” de nivel mondial! (In spaniola se canta de asemeni la scara mai larga, dar nu datorita spaniolilor ci a Americii de Sud si a emigrantilor “respectivi” in…America de Nord….).
    Cand spui Nena, Falco, Kraftwek sau mai recent Rammstein, spui artisti cunoscuti de (mai) toata lumea! La nivel asemanator cu cel al trupelor englezesti – americane.

    Tri Yann, Perigeo, etc., etc….sunt “pour le connoisseur!”

  248. tan spune:

    @ free62
    “nu exista solo a lui Baniciu in dialog cu bassul….exista doar unul a lui Ioji Kappl care dialogheaza pe acolo”
    Se prea poate ca memoria sa-mi joace feste. Doar au trecut mai bine de 35 de ani…
    In privinta solo-ului de vioara insa nu ma insel, pentru ca a fost ceva iesit din comun, ceva din alta lume, ceva ce a fascinat, sau hipnotizat o sala intreaga. O asemenea experienta nu se uita.
    Insa ideea de dialog intre diferitele instrumente a fost realizata stralucit in Negru Voda si mi-ar placea sa o regasesc in Mesterul Manole.
    Deocamdata, “Pe Arges in jos” imi place foarte mult si abia astept urmarea.
    @Doru Dragan
    “Cei din public au tentatia sa priveasca doar din punctul lor de vedere Gandeste-te ca tu ai fost la concert, ai ascultat piesa si te duci acasa multumit. In acelasi timp trupa se duce la hotel si se odihneste pentru ca maine sau poimaine are concert in alt oras.”
    Nu era vorba despre asa ceva pe acea vreme. Un concert la Sala Palatului (chiar cea mica), era un concert special. Nu era urmat de un turneu. Dar Artistii, in general, de asta urca pe scena, ca publicul sa plece acasa multumit.

  249. boby spune:

    D-le Kappl, veti avea concerte cu Farfarello, in Romania, in primavara asta?

  250. Adrian spune:

    Nu vreau sa fiu rautacios sau ironic in nici un fel. Doar am in cap o intrebare : oare ce parere are in momentul de fata Nicu Covaci de piesa “Pe Arges in jos” si de proiectul lui Kappl si Baniciu: “Mesterul Manole”. :)

  251. Doru Dragan spune:

    Nu sunt un creator dar incerc sa inteleg cum functioneaza unul :) La un moment dat e obsedat de figura mesterului Manole. Obsesia asta nu-i da pace sa doarma pana cand nu “scoate” ceva pe tema asta. Dupa aia ii trece si … apare o alta obsesie, sa zicem … Negru Voda. Din nou nopti nedormite si … Negru Voda si-a lui ceata :D Dupa o perioada de liniste apare din nou un gand obsedant, sa zicem … Pavel Chinezul si … avem voievod pazit de-un zavod :lol: dupa care … si tot asa. Daca la un moment dat un alt creator abordeaza aceeasi tema, exista un oarecare interes dar … obsesia a trecut demult. Nu stiu daca intelegi care e diferenta intre “un oarecare interes” si obsesie, pasiune, patima etc.

  252. kappl spune:

    @boby

    panä acuma avem doar speranta sä cantäm in Septembrie in Timisoara la un festival.

  253. kappl spune:

    @Doru Dragan

    Din päcate nu ajunge doar sä fi obsedat de figura Mesterului Manole ca sä realizezi si o operä rock cu acelasi nume.
    Dar interesantä interpretarea ta care, dacä nu as fi in temä, m-ar face sä cred cä esti reprezentantul de presä al “creatorului”.

  254. Elade costel spune:

    Mä bucur cä in septembrie timisorenii si cei din celälalte judete te vor aprecia si aplauda din nou si i-mi pare räu cä nu pot sä particip si eu la acest eveniment din cauze pe care tu le cunosti. Eu ä-ti doresc succes si astept cu neräbdare noile tale idei si conceptii pe viitor ! Cu respect Costel.

  255. Ionutz spune:

    Ionutz, Timisoreanul din Germania, va doreste (Tie & Farfarello!) mult succes si voie buna… iar Timisorenilor mei: numai bine si sa aiba parte de un concert fenomenal!!!

    Urmatorul concert in Germania, sper nu mai departe de 200 Km ;-) , voi incerca s nu-l pierd!

    Daca nu ar fi si Joburile care ne permit asemenea “jucarele” in viata… nu am alege intre “vreau”. “as putea” si “pot”!

    Gell?!

    Un rest: bafta la “trebaluiala” Mesterului…

  256. kappl spune:

    @Ionutz

    Intr-adevär ar fi formidabil sä cantäm in Timisoara. Dar deocamdatä nu e nimica concret ci doar e plänuit sä participäm la un festival din Timisoara.
    Concertele din Germania la care voi participa si eu le voi anunta pe blog.
    Merci de urarea de baftä.

  257. Cornel spune:

    Ioji,

    Pentru München, in caz ca n-ati aranjat deja ceva, puteti vorbi cu Hannah Richardson, care aranjeaza tot felul de concerte de rock (gen Bonamassa, Sardinas, Chris Jagger, etc.)

    SouthRichMusic
    Booking & Artist Management
    Hannah Richardson
    Schäufeleinstr. 3 a
    D-80687 München
    Phone: +49/89/5205 9889
    Cell.: +49/179/126 0792
    E-mail: hannah.richardson@southrich-music.de
    Internet: http://www.southrich-music.de

    bantean

    Eu cred ca e o oarece confuzie intre succes international si valoare.

    E greu pentru o formatie care cinta intr-o limba mica sa razbeasca international tocmai pt ca majoritatea oamenilor gindesc ca tine (si ca DD). Ce-i surprinzator e ca tocmai voi va sabotati argumentul zicind ca de fapt daca se cinta in limba proprie totul devine admirabil fiindca intelegeti versurile. Asta nu spune insa nimic despre valoarea intrinseca a muzicii ci doar despre gustul personal si denota si o oarece inchistare … lingvistica.

    Din fericire pentru muzicieni lumea e pregatita sa mai accepte si alte limbi decit engleza (pina si latina celui mai vindut artist german, M. Cretu, ori limbi africane, ca in cazul lui Nguyen Lé).

    PS Carmina Burana nu mi se pare mai prejos de vreo opera in italiana …

  258. bantean spune:

    @Cornel

    Nu este vorba despre cum “gandesc” ci despre cum…simt!!
    Ce pot face daca …nu-mi place ceva? Si in acest caz, ce pot face daca nu-mi place sa aud muzica rock cantata in diverse limbi care suna…nemuzical (pentru mine), pana la urma?
    Ai ascultat vreodata muzica pop / rock in…chineza? sau in ruseste suedeza ori in (mai ales) finlandeza? Eu am ascultat si am avut niste reactii …”fizice”.
    Mi-a venit sa…rad, mi-a venit sa…inchid radioul, s.a. I am sorry!!!
    Ce sa fac? Oi fi eu ignorant? Se poate. Si totusi…nu cred, fiindca mi-a placut mereu Alla Pugacheva, cantand in ruseste sau Sanne Salomonsen cantand in …daneza. Le auzisem deja prin ’80 in Romania!!!
    Deci, nu este de loc exclus ca cineva cu bun gust sa poata folosi ORICE limba intr-un context artistic si sa o faca placuta oricarui public. Dar nu este usor!!
    Mi-a placut Trio cu …”Da, da, da”, apropo de inca o trupa germana de prin ’80. Piesa este geniala si ptr, ca foloseste limba germana cu simplitate, muzicalitate, umor, s.a.
    Si daca tot este sa ma contrazic (desi nu, totusi, ptr. ca asa cum spuneam “exceptia intareste regula”, de la francezi mi-a placut “Je t’aime moi non plus”, prin anii ’70, tocmai ptr. ca foloseste limba franceza in mod muzical!!).
    Treaba asta se aplica si la trupele romanesti! Foarte multi artisti romani canta “urat” in limba romana. Nu vulgar ci URAT! Nu cu dialect din diverse regiuni ale tarii (nu conteaza asta!) ci doar…urat!!!
    Acest “urat” nu am sa ma pun sa-l explic. Cine-l “simte”, bine cine nu..sa fie sanatos.
    Dar succesul multor artisti romani se datoareaza si felului in care folosesc limba romana in muzica lor! Si ma refer la bun gust , pronuntie,
    sensibilitate sau…duritate, nu neaparat la continutul (cateodata mai poetic, cateodata mai putin) al textelor…
    Iar ca sa afirm ca-mi place ceea ce nu imi place, deh…asta stim cum se numeste…)):-
    Nu este vorba de a generaliza. Exista exceptii…
    In plus, multi artisti, in dorinta lor de a fii cat mai originali posibil, au inceput sa amestece tot mai multe limbi in piesele lor. Facuta cu maiestrie, o astfel de muzica poate sa fie extrem de interesanta! Nu neaga nimeni acest lucru. Asa cum aratai si tu, au existat astfel de artisti care au chiar fost intr-un fel deschizatori de drumuri (M. Cretu).
    Sa nu-i uitam insa nici pe Beatles care se inspirau din muzica indiana, la fel ca multi alti artisti f. cunoscuti care foloseau “crampeie” din “alte limbi” ca sa faca creatia lor mai…exciting, dar si ca sa exprime un punct de vedere: muzica ESTE universala!
    Unii artisti au facut acest lucru mai bine, altii mai putin…De ex.
    Madonna mi s-a parut fortzata si “pretentiosa”… in incercarile ei recente de a integra alte limbi in piesele ei. In plus, nu suna…”bine”…

    Statistic vorbind, muzica rock de cea mai buna calitate este in limba engleza si castiga si la capitolul…cantitate!
    In rest, este ca si cum am compara mere cu portocale…Iar a incepe sa “tinem scorul”….
    Cineva m-a intrebat mai de mult (retoric…):
    “Nu-i asa ca cele mai proaste filme sunt cele americane?”
    I-am raspuns:
    “Bineinteles! Iar cele mai bune filme sunt tot cele americane!”….
    Iar aceasta afirmatie se poate contraargumenta si discuta la infinit, venind (din nou) cu “eternele” exemple din filmul italian, francez, rusesc sau…suedez …
    Bineinteles ca exista artisti de valoare peste tot, dar nu despre asta era vorba!
    Limba engleza este (in plus) cea mai vorbita / populara limba a globului! Nu este constatarea mea! Oare ce sa insemne asta? Ce sa (ne) facem? Ajutor!?
    Cred ca e bine sa fim …relaxati. Enjoy the ride…
    Toti entuziastii curentului…”esperanto”, si-au pierdut oricum de mult entuziasmul constatand ca deja exista o limba universala care este …l. engleza.
    OK, so what?

    Si ca sa vezi ca nu am nimic impotriva culturii universale am sa ma citez tot pe…mine. Asta scriam putin “mai sus”, inainte de discutia despre “ce muzica in ce limba se canta”:

    “Exista o “gramada” de talent in lume!
    Am vazut de curand un documentar cu doi muzicieni englezi care au calatorit in intreaga lume cu un studio portabil si au imprimat “tot” ce era mai interesant. Au realizat o productie muzicala combinand toate aceste elemente in mod artistic. Nu-mi mai amintesc (din pacate!) numele lor si nici alte amanunte, dar imi amintesc ca am ascultat niste voci (solo sau cor), niste instrumentisti (etno, in general), de un talent incredibil si cu o putere de “transmisie” extraordinara! Artisti necunoscuti din …Bali, Africa de Sud sau…New York, etc…..Fantastic, daca te gandesti….
    Nu putem da la o parte acest lucru (asa cum nu putem face abstractie de “gramezile” de artisti care mai canta – extraordinar – pe strazi sau prin metrourile din America sau Europa, cateodata).
    De aceea este foarte greu de generalizat sau de “pus punctul pe i” )):- ”

    Se poate canta in orice limba si in orice fel. Pana la urma insa este vorba de calitate! Si nu in cele din urma este vorba si de gustul fiecaruia dintre noi…
    Dar, dupa parerea mea, si nu numai, statistic vorbind rock-ul englezesc / american fara ca sa fie “proprietatea (quasi-)exclusiva a anglo-saxonilor”, este ORIGINALUL!
    “Ceilalti” i-au copiat (initial) pe acestia, existand la un moment dat cateva exceptii cand au reusit sa “duca mai departe” “ideile” si spiritul de baza a acestei muzici.
    Printre exceptii, chiar Phoenix!
    Dar, cele mai bune trupe / artisti din lume au fost englezi / americani, cantand in limba engleza!
    Lucrurile se desfasoara la fel mai in toate genurile de muzica. Cel mai “aproape” de exemplificat : jazz-ul. Care s-a nascut in America (blues, infl. afro, s.a.).
    Fiind vorba de improvizatie, aceasta muzica s-a extins in toata lumea si in…toate felurile.
    De aceea, exista la acesta ora reprezentanti de mare valoare si originalitate (cantand de multe ori influientati de locul geografic de care apartin) in jazz-ul mondial.
    Si totusi, NIMIC nu-i va da la o parte de pe LOCUL 1 pe (deschizatorii de drumuri si incontestabil, cei mai valorosi dintre toti…), americanii (!):
    Miles, Coltrane, Buddy Rich, Oscar Peterson, Art Tatum, Keith Jarret, Weather Report, s.m.m.m.m.m. altii!
    …la fel cum nici un artist dintr-o alta parte a lumii decat Romania – oricat de bine ar canta muzica…”populara” romaneasca – nu ar putea sa-l “detroneze” pe (de ex.) Gheorghe Zamfir (sau – mai nou – Taraf de haidouks) de pe “tronul” pe care il merita (din plin!).

  259. bantean spune:

    P.S. :
    Am vazut de curand la emisiunea Remix o trupa (romaneasca!) care “mi-a scapat” pana acum: SECRET
    Mi-a placut! Succes in Italia si alte tari, discuri, turnee, s.a.m.d. Cantand in l. romana (!!!) si de la un moment dat chiar etno – new age…

    Mi s-a parut ironic faptul ca in Romania au avut mult mai putin succes decat in strainatate! Si mult mai putin succes decat alte trupe romanesti mult mai slabe! Go figure….

    Poate nu cea mai semnificativa “prezentare”, dar asta am gasit…:

    chiar si asa, de pe la 4:47 se canta “zdravan” de tot….
    Asta asa ca faza…

  260. peraspera spune:

    @bantean

    Dar, cele mai bune trupe / artisti din lume au fost englezi / americani, cantand in limba engleza!

    nu stiu cum se face, si chiar nu am nicio treaba cu limba germana, dar Ein Deutsches Album al lui Peter Gabriel imi place mai mult decat varianta in engleza …

  261. Cornel spune:

    @bantean

    Multam de lungu-ti raspuns … daca ti-as zice ca pt mine favoritii absoluti sint Zappa si Coltrane probabil ca ti-au da seama ca de fapt pina la un punct sint de acord cu tine. Pe de alta parte eu am un dinte impotriva sentintelor de genul “rockul se cinta in engleza”.

    Am ascultat si rock chinezesc f. misto (gen J. Geils Band), si pe daneza Sanne Solomonsen (cu soundtrackul de la “En gang strömer” – Once a cop …, de la Studio X bulgaresc) si pe suedezii punkisti de la Ebba Grön (de pe o caseta cu muzica suedeza de la inceputul anilor ´80) si zau daca m-a deranjat vreodata limba (culmea e ca daneza si suedeza le-am invatat mai tirziu!). De rusi da, n-am ce zice, rockul nu pare a fi in singele lor (dar am vazut un concert care suna extraordinar cu un tip, Presnyakov, parca).

    Apropo de jazz, mai acum citiva ani a facut valuri o coperta de la Jazz Forum parca, pe care scria European Jazz. Cica Marsalis si inca vreo citiva au facut urit la ideea ca ar exista un jazz european. Aici situatia e ceva mai clara decit la rockul in limba engleza. E drept ca jazzul a plecat din SUA, intre timp insa a devenit popular peste tot in lume si daca ar fi sa punem fata in fata contemporanii neamericani cu cei americani eu vad o contributie comparabila. Garbarek, Nils Petter Molvaer, Bugge Wesseltoft, Esbjörn Svensson si Eivind Aarset, Evan Parker, Courtney Pine, Schlippenbach si Peter Brötzmann, Toots Thielemans, McLaughlin, Nguyen Le, Garcia-Fons, Pieranunzi, etc., etc. … Europa are o varietate culturala jazzistica, dezvoltata in ultimii 40 ani, de care SUA ar putea fi invidioase …

  262. bantean spune:

    @peraspera @Cornel

    Multumesc si eu pentru comentarii si completari!
    Personal sunt un tip destul de “open minded….” (cred). Asa ca nu prea am cum sa ma …”impotmolesc” de-o “vorba aruncata” candva prin anii ’80. (Da, vorba cu “rockul se canta in….etc…”). Mai ales ca vorba nu avea nici pe departe intentia de…”postulat” ci era spusa destul de relaxat si cu umor, chiar…).
    Acestea fiind spuse insa, nu pot sa nu constat ca exista un sambure de adevar in aceasta afirmatie.

    Dupa niste ani in care eram dus la opera, concerte, balet de catre parintii mei, copil fiind, am inceput sa descopar o alta muzica. La inceput pop sau chiar muzica usoara (pe atunci granitele nu erau foarte clare inca…), mai apoi rock. Contactul l-am facut prin emisiunile de la radio Bucuresti (sau Timisoara). De ascultat ascultam (pe langa romanii de atunci) in special muzica italiana si franceza “de gen” (Adriano Celentano, Gianni Morandi, Adamo, Christophe….Stiam “pe derost” deja piese de ale lor asa cum stiam si piesele trioului Grigoriu…)):-
    Dar, la fel ca si “ceilalti”, cand am auzit Cliff Richard si The Shadows “s-a facut lumina”. De Beatles auzisem, dar inca nu-i ascultasem. A durat ceva pana cand am auzit primele piese cu ei dar atunci cand am reusit sa o fac a devenit foarte clar ptr. mine ca “asta era”… Eram un copil, fara prejudecati sau vreo unda de …snobism. De ce mi-o fi placut mie atunci “asa” ?

    Dar, analizand (cred ca pe acest blog mai mult ca oricand din cauza reactiilor starnite…), cred ca raspunsul se gaseste in ceea ce numeam “muzicalitate”. Fara sa pot sa explic foarte concret, imi (si ne) plac anumite lucruri intr-un anumit fel.
    La fel ca in…gastronomie…N-as fi crezut niciodata ca vinul rosu nu merge cu…peste, dar m-am inselat! Asta neinsemnand ca foarte multa lume nu pote sa faca aceasta combinatie “bine, merci”. Dar este f. clar ca un (anumit) vin alb “spune” cu totul altceva cand se bea in acest contest!

    Muzicalitate, artistarie….
    Am sa vin cu o poveste “inversa”:
    La inceputul anilor ’90, am avut “probleme” foarte mari ascultandu-l pe Julio Iglesias cantand in limba…engleza! Nu ca mi-ar fi placut mie in spaniola, dar in engleza intrecea orice …”limita”. Sorry, ce sa fac…?
    Cam in acelasi timp, am auzit o imprimare (am uitat unde si cum…) cu Balanescu Quartet. Era o lucrare dedicata Revolutiei din ’89, dupa cum imi amintesc…(?). Se canta instrumental, avangardistic…cand la un moment dat, maestrul Balanescu a inceput sa recite “ceva” in limba engleza. Desi a trait ceva ani in Anglia, accentul lui era foarte…romanesc ( si chiar…asemanator cu al lui Julio)…DOAR ca, in acel context efectul era fantastic! Se potrivea “ca manusa”, si am trait o stare extrem de puternica din punct de vedere artistic. Comparabila cu emotia pe care am avut-o cand l-am auzit pe Freddy Mercury cantand (The) Show must go on, stiind ca mai are doar f. putin de trait…
    Cum este posibil acest lucru?
    Pai….
    Si exemplele pot continua!

    Peter Gabriel este un mare artist si in plus are o voce extrem de expresiva. Sunt convins ca ar canta si in limba romana mai bine decat multi romani (cei despre care deja am spus ca ,,, canta “urat” in limba lor materna…).
    De ce suna chiar mai bine in germana decat in engleza…Deh…Am si aici o teorie, dar nu ma mai intind. Din pacate, aici ideea este legata de faptul ca “in gura” lui Peter Gabriel, o astfel de “faza” suna mai “nou”. – La un moment dat orice artist poate sa devina mai putin interesant si sa vrea sa shocheze intr-un fel sau altul… Peter Gabriel se pare ca a avut si el “nevoie” de o reinnoire de acest gen….
    Dar nu ma indoiesc ca a sunat la fel de bine in germana ca si in engleza!

    O alta poveste:
    am ascultat-o de curand pe Liza Minelli cantand cateva piese de Charles Aznavour. In engleza! O artista foarte serioasa, Liza Minelli!
    Dar, guess what? )):- Mi-a lipsit Charles si limba franceza. Piesele le stiam oricum de mult, in original. Sa fie asta legat de faptul ca chansonetta se canta in…franceza?
    Nu stiu, dar mie mi-a placut mereu sa-l aud pe Pavarotti in italiana…

    Cred ca explicatia este in “sunet” (muzicalitate). Limbile (vorbite) se deosebesc intre ele prin consoane, vocale, nazalitate, etc…sunand foarte diferit si exprimand – chiar doar vorbite fiind – o “muzica” diferita!

    Italiana se canta cu gura deschisa (se spune ca din cauza caldurii…?). Fiind si foarte bogata in vocale, suna cam ….”golaneste” de multe ori in piesele pop. If you know what I mean…
    Dar cantata in forta sau cu expresivitatea (..exagerata…) caracteristica muzicii de opera, suna perfect!
    Etc…

    Despre faza cu artistii de jazz neamericani am amintit si eu. Asa este. Multi americani, chiar. au “emigrat” la un moment dat in Europa (Paris), deoarece in S.U.A. nu se mai intamplau prea multe.
    Dar asta se mai cheama si…evolutie. (Unii ar numi-o involutie, eu nu…).
    Totusi, exemplul cu jazz-ul a fost “partial”. Vorbeam totusi de muzica vocala, limbile “pamantului”…):-
    Probabil ca solutia a gasit-o tot un jazzist ( Bobby McFerrin ), care a cam renuntat la texte si de cele mai multe ori canta doar …sunete. )):-

    Personal, mie imi place mai nou vinul rosu chilian cu branza greceasca. Ce sa fac?

    Oricum cred ca am sa ma opresc din povesti si explicatii…Am cam obosit, sincer sa fiu. Am chiar usor senzatia ca am luat-o pe Arges in…sus.

  263. bantean spune:

    A…si ca sa nu uit…: Ebba Grön este una din exceptiile in muzica rock suedeza. Si asta si datorita stilului (punk). Printre alte exceptii: Bob Hund (anii ’90 – ’00) sau Peps Persson. Ultimii cantand insa cu accent de Skåne care este mult mai muzical si mai “haios” decat in mijlocul / nordul Suediei….;)
    Exceptiile intaresc regula, asa cum spuneam…
    Si daca tot suntem la suedezi, ca un fel de “mostenire” lasata de ABBA, au existat f. multe trupe din zona care au facut cariera mondiala cantand in …engleza. Engleza lor era acceptata fiind “simpatica” ptr. englezi / americani si aproape …perfecta ptr. “restul lumii”. Indiferent de calitate, dar acum cativa ani, erau pe locul 3 in lume la exportul de muzica pop…:
    Europe, Roxette, Dr. Alban, Ace of Base, Cardigans, etc., etc…
    Eller hur?

  264. Viespea spune:

    Cautind ceva pe isohunt,am gasit chestia de mai jos.

    http://isohunt.com/torrent_details/59035481/baniciu?tab=summary

  265. Cornel spune:

    @bantean

    de la suedezi imi aduc aminte inainte de Ebba Grön de Svartvitt, care sunau foarte bine inainte ca eu sa fi inteles despre ce cinta (da, gindeam prin prisma anglo-saxona si intuiam pe ici pe colo dar taare aproximativ) … am vazut apoi odata Alrune Rod cintind in daneza, care e departe de a fi o limba frumoasa, insa cintata suna chiar melodios. Acelasi lucru se intimpla cu multe limbi (as zice un caz tipic maghiara pe care n-o stiu si nu-mi place dar care cintata e foarte muzicala).

    cred ca in cazul englezei e vorba de o traditie culturala, rockul fiind la inceput in engleza, care oricum e si limba dominanta de la WWII incoace … asta inseamna ca pentru a avea succes international trupele trebuie sa cinte in limba cea mai raspindita. Daca ar fi fost franceza, ca la 1700 sau latina ca in mai tot evul mediu, s-ar fi cintat in limba respectiva …

    eu marturisesc ca Phoenixul in engleza nu mi-ar placea, mai ales ca sint deja ceva piese care nu suna chiar maret … asa ca sa-i lasam pe toti sa cinte in ce limba vor …

    PS Accentul de Skåne e tare amuzant, cu r-ul graseiat … bor du i Sverige?

  266. bantean spune:

    @Cornel

    Culmea este ca nu sustin de loc ca rock-ul (pop-ul) TREBUIE cantat in engleza…ptr. a avea succes international. Dovada nemtii sau (cine ar fi crezut?!) O-Zone…OK, este vorba de exceptii, dar aceste exceptii arata ca este posibil!
    In orice limba, muzica trebuie sa sune muzical, firesc, convingator…
    In engleza, rock-ul / pop-ul suna cel mai firesc si convingator si nu vad asta legat (doar) de “traditie muzicala” ci…pur si simplu.
    (Asa cum vinul rosu (si nu cel alb) se bea la friptura in sange…)

    Si, bineinteles ca orice artist trebuie sa se exprime in asa fel incat sa o faca cu maxima convingere. A canta in engleza doar ptr. ca asa este “politic corect”, inseamna a-ti taia (singur) craca de sub picioare …
    Phoenix nu are cum sa sune in engleza din acest (simplu) motiv….
    Dar, tot din acest motiv, Peter Gabriel poate suna bine (si) in germana…
    Pentru a suna convingator trebuie sa fii…convins! (de ceea ce faci…).
    Eu sustineam (mai sus) ca Phoenix-ul ar fi putut avea succes international in conditiile in care situatia politica de “atunci” ar fi fost diferita! Nici o clipa nu m-am gandit la un alt Phoenix decat cel pe care il stiam noi. Evident ca ma gandeam la Cantafabule, etc. cantate in l. romana! Muzica lor suna suficient de convingator in acest fel ptr. orice ascultator. Asta cred si astazi….

    Chiar daca engleza este limba dominanta mi se pare un pic…comic sa aud muzica de opera cantata in aceasta limba. Suna mult mai bine in italiana! (Si, culmea – din nou – in….germana….).

    Cum spuneam, fiecare limba are “muzica” ei. Si de aceea, este normal, ca sa sune cel mai bine in functie de aceasta…muzica.

    “asa ca sa-i lasam pe toti sa cinte in ce limba vor …”
    Exact! Evident! Bineinteles!

    “bor du i Sverige?”
    I could tell you, but than… ;)

    Du?

  267. Cornel spune:

    in cazul meu nu-i nici un mister, jag kan improvisera på svenska men faktisk pratar jeg danska … jag har et dansk pass men har bott i Tyskland i flera år …

  268. bantean spune:

    sincer sa fiu, banuiam asa ceva… att kunna prata danska och svenska men också kunna “sånt” : SouthRichMusic Booking & Artist Management / München….
    No secret just a joke…: yes!
    Ha det så bra!

  269. marian spune:

    D-le Kappl, in sfarsit un material care inglobeaza esenta Phoenix, astept cu bucuria ascultarii perioadei 70′ urmatoarele piese

  270. Adrian spune:

    Sa ma ierte Ioji ca postez aici despre faptul acesta, dar nu pricep ce s-a intamplat cu forumul faniilor Phoenix? Nu il mai pot acesa nicidecum.
    ??

  271. dubaşu spune:

    E cam multa hibernare pe aici. D-le Kappl, ce noutati ne mai puteti spune despre activitatile dumneavoastra muzicale? Nefiind in tara nu avem cum sa aflam din presa despre ce faceti, asa ca cel mai bine e sa ne spuneti dumneavoastra.

  272. kappl spune:

    @dubasu

    Scuze pentru absenä. In ceea ce priveste activitatea mea muzicalä pot sä-ti spun doar cä ea se reduce in ultima vreme la un program strict de circa 10 ore pe zi, timp in care mä ocup de Opera Rock “Mesterul Manole”. Fiind un proiect de mae amploare, neesitä foarte multä muncä, mai ales cä atualmente lucrez singur. Si totusi pot sä-ti spun cä muzica la Tabloul I (din trei) este deja terminatä si ca compozitie si ca aranjament.
    Deocamdatä atit.

  273. Gabi spune:

    Excelenta piesa! Mi-a starnit multe amintiri. Curios, desi e prima oara cand o ascult imi aduce aminte de evenimente din anii ’70 pe care le asociez cu muzica de-atunci. Nu ma asteptam sa mai ascult ceva asa realizat de curand. Si cand te gandesti ca ni se spune ca mai e ceva pe drum! Abia astept!

  274. kappl spune:

    @Gabi

    mä bucur mult de felul cum ai simtit aceastä piesä, pentru cä prin aceasta mi se dovedeste faptul cä sunt pe drumul cel bun in crearea operei intregi “Mesterul Manole” in spiritul phoenixian al anilor 70.

  275. Octavian spune:

    Seara buna Maestre!
    Am gasit intamplator blogul… cautand piesa “Pe Arges in jos”…:)\
    Cu toate ca acest tip de comentariu l-am postat si pe blogul lui Mircea Baniciu, cu scuzele de rigoare, repet postarea, cu voia dumitale D-le Kappl. Am mers la concertul de pe 7 din Parcul national… Te rog din suflet sa ma crezi Ioji, asteptam prilejul asta de 17 ani (din 1992, de cand am descoperit Phoenix cu Symphoenix) pe vremea aceea aveam 13 ani… iubeam Phoenix cu toata fiinta… si acum il Iubesc enorm, doar ca am devenit mai lucid si mai putin liber… ( m-am casatorit si am 2 copii). In fine… Dupa concertu din Parcul national, te rog sa ma crezi draga Ioji, ca am ramas cu un soi de durere in suflet…inexplicabila… Mi-a lipsit enorm de mult Baniciu…. basul tau… vioara lui Mani… fluierul… nu mai zic de atatea piese pe care imi doream din tot sufletul sa le ascult…. in fine… partea cu Mony Bordeianu… cu tot respectul pentru contributia sa la nasterea Phoenix, nu mai merge…nu mai e de mult un Phoenix…in fine poate-0s prea subiectiv…
    Regret ca Nicu Covaci a mers pe panta asta de care se tot vorbeste… pana acum aveam impreasia ca toate conflictele astea sunt inventii iscate din pricina succesului si a invidiei unora…vedeam Phoenix-ul ca pe un grup inseparabil… va vedeam pe voi, membrii trupei, inamovibili…
    Rea;itatea insa a fost alta…este alta… Covaci, cu tot respectul pentru el… poate greseste…. Fac un apel la voi, dragilor, toti aveti o varsta onorabila… o experienta extraordinara… suficienta notorietate pentru a traii decent din proiectele voastre individuale. NU LASATI PHOENIX SA SE STINGA!!! DACA PENTRU VOI NU MAI CONTEAZA, AFLATI CA PENTRU MINE SI PENTRU FOARTE MULTI, CONTEAZA ENORMA SA RAMANETI IN PRIMA LINIE… AM CRESCUT CU VOI…AM IUBIT CU VOI…AM SUFERIT CU VOI… ACUM CAND AM INTELES CAM CU CE SE MANANCA VIATA ASTA DE RAHAT, VREM SA VA AVEM LINGA NOI CA PE O LEGENDA VIE… NU CA PE O OARECARE LEGENDA… STAINSA…RECE…
    Mult succes draga Ioji, in colaborarea cu Baniciu…e frumos tare ce faceti…si cu Covaci iti doresc mult succes! …FIE SA RENASCA!!!!!

    Cu respect,
    Octavian Dinu

  276. Paul spune:

    Buna ziua !
    Domnule Kappl, am observat ca pe profilul dumneavoastra de MySpace ati postat o varianta a piesei “Invocatie”, diferita fata de cea de pe albumul “Cantafabule”. Aceasta varianta postata este de pe “Cantafabule ’98″ ?

  277. kappl spune:

    @ Paul

    Da! Cel putin pe aceastä cale sä le fie posibil celor interesati de CANTAFABULE-1998, sä asculte unele pärti inedite din aceastä lucrare.

  278. bansaraba spune:

    E foarte interesanta aceasta reorchestrare. Pacat ca nu s-a reluat colaborarea cu Florian Pittis.

    O idee cat de cat asupra Cantafabule 98 ne-am mai facut din emisiunile lui Doru Ionescu si din concertul difuzat de TVR1.

    Lucrari interesante mi s-au parut Cantic-lu a Cucuveaualiei, Zoomahia si interludiile preluate de pe discurile care compun Antologiile de Folclor.

    Intrebare 1: De ce a fost introdusa si Paparuda in lucrare?
    Intrebare 2: Andrei Ujica a creat si alte proiectii in afara de cele pentru Invocatie, Norocul Inorogului si interludiul de dinainte de aceasta piesa?

  279. CC spune:

    Extraordinara si varianta asta!

  280. kappl spune:

    @bansaraba

    Pitis refuzase sä participe la acea productie.
    As vrea sä stiu cum a ajuns Doru Ionescu in posesia materialului Cantafabule 98 si cine i-a permis sä-l transmitä prin medii.
    Väd cä esti foarte bine informat cu amänuntele structurii acestei lucräri. De unde, in afarä de emisiunile lui Doru Ionescu si TVR1?
    In Cantafabule 98 am introdus si “Cocosii niegrii cantarä” ca simbol al inmormantärii unui ciclu vechi urmat de Päpärugä ca simbol al reiinoirii, al nasterii unui ciclu nou.
    Intrebarea 2 n-o inteleg. Despre ce proiectii vorbesti? Dacä te referi la poiectii video din concert, acestea au fost alcätuite de cätre Dan Chisu cu echipa lui, nu de Andrei Ujicä.
    In general toatä actiunea cu acele concerte cu Cantafabule 98 a fost un mare compromis in ceea ce priveste realizarea eventului live.
    Bani au existat pentru a realiza proiectul la un nivel deosebit dar au fost folositi in alte scopuri.

  281. bansaraba spune:

    Si uitasem de Cocosii negri, intr-adevar foarte frumoasa prelucrare. Aceasta piesa a fost prima si singura care a iesit “la negru” pe piata. Din cate am inteles, a fost luata de pe un CD folosit in timpul repetitiilor cu corul din 2002, pentru concertul Aniversare 40. La aceasta varianta inca se mai aude la inceput finalul bocetului precedent, in fade-out.

    Despre Doru Ionescu nu pot spune absolut nimic, intrucat nu stiu cand si de la cine a primit acele inregistrari. Cel mai probabil de la Nicu. Oricum a difuzat doar scurte fragmente, nu piese intregi, de obicei ca fundal sonor la comentariile din “off”. O buna promovare, dupa parerea mea. Tin minte ca pe la inceputul anilor 2000 inca mai speram sa iasa aceasta productie pe dublu CD, nu pe unul. Au fost discutii interesante si pe tema interludiilor si a simbolisticii, cred ca inca se mai gasesc pe forumul fanilor.

    Interludii am auzit tot in emisiunea lui Doru Ionescu: introducerea cu buciumul si bocetele, preludiul piesei Norocul Inorogului (inregistrare din concert) si bocetul la fiica de dinaintea Zoomahiei (http://www.youtube.com/watch?v=vqBeiWszHwQ). Ultimul l-am prezentat in varianta originala, neprelucrata, aici: http://www.youtube.com/watch?v=QGibyyXF4Q0 Originalul il am de la cineva a avut norocul sa gaseasca aceste compilatii de vanzare pe e-bay.

    Despre Andrei Ujica stiu tot din emisiunea lui Doru Ionescu. Avand ca fundal filmarea “de la curte” cu preludiul la Norocul Inorogului, el spune: “Fostul textier Andrei Ujica, specializat in imagine si stabilit in Germania, dupa un stagiu rusesc, a compus cateva proiectii difuzate in premiera in timpul turneului [Cantafabule 98].”

  282. Paul spune:

    Buna ziua !
    Domnule Kappl, veti mai posta material audio, sau poate chiar si video, pe profilul dumneavoastra de MySpace ?

  283. kappl spune:

    @Paul

    Da, voi posta material audio.

  284. free62 spune:

    Cateva intrebari pt Ioji
    1.La Cocosii negri este Mircea Baniciu pe acolo sau nu ca nu prea il aud….si din cate am observat inregistrarea aia a fost montata si peste imaginea de la dvd-ul Baba Novak…..sau poate e doar impresie

    2.Din cate am mai auzit si eu de pe Cantafabule 98(care a circulat si pe internet cu cateva piese din concertul de la Cluj filmat de Tvr) s-a produs o redistribuire a vocilor….si aici ma refer la Delfinul, Dulful nostru unde voci sunt Ioji si Covaci si la Filip si Cerbul unde solist e Covaci, iar in trecut din cate mai tin minte era Baniciu pe ambele.Is curios care is motivele pt aceste schimbari(muzicale, nu de at tip), mai ales ca daca se dorea o voce putin distosionata, Mircea putea obtine acel efect pe voce atunci mult mai bine decat in tinerete, parerea mea fara sa fiu vreun geniu al aranjamentelor vocale:D…

  285. kappl spune:

    @free62

    1- La Cocosii niegrii cantä Baniciu, Covaci si Kappl. Aceastä imprimare s-a folosit ca introducere la spectacolul imprimat pentru productia DVD-Baba Novac.
    2- Redistribuirea vocilor la unele piese au fost fäcute din adins. Noi n-am cäutat sä facem o copie a originalului, fiind vorba de un “REMAKE”.

  286. Adrian spune:

    Dar Ioji. Nu inteleg de ce acele piese cenzurate in comunism nu sunt reluate acum cand ar fi posibilitati nelimitate. Cred ca multa lume ar dori sa auda “Visina” sau chiar piesa misterioasa “Cei ce ne-au dat nume” cu orchestratia si vocea pe care o merita.

    Si as mai avea o intrebare? Covaci se tot plangea ca a fost cenzurata opera rock Mesterul Manole. Cu piesele create atunci ce s-au intamplat sau mai bine spus ce se va intampla cu ele.

  287. kappl spune:

    @Adrian
    Existä motive pentru care unele piese s-au abandonat. Am sä-ncerc sä argumentez unele dintre aceste motive.
    In cazul piesei “Visina”, al cärei text a fost cenzurat in anii 70 la fel ca si alte texte ca de exemplu textul piesei Negru vodä, in care “tätärime” a fost inlocuit cu “dusmänime”, “puisori de zmei” cu “puisori de lei”, sau la textul piesei “Mamä, mamä” in care “ce viatä asprä” a fost inlocuit cu “ce vrei cu mine”.
    La piesa Visina n-a mai fost nevoie de un compromis pentru cä aceasta n-a fäcut fatä “cenzurii” interne a trupei, cäzand jertfä selectiei naturale. Aceasta inseamnä cä dupä ce am interpretat-o de cateva ori la repetitii si in cateva concerte, piesa nu s-a bucurat de entuziasmul trupei, cum a fost cazul la alte piese. Pärerea publicului nu ne interesa in acea vreme, considerandu-ne siguri pe ceea ce fäceam. Dar nici publicul n-a arätat prea mult interes asupra acestei piese, in afarä de enciclopedisti.
    S-a incercat in diferite perioade reluarea acestei piese in repertoriul concertant dar tot färä succes.
    Mesterul Manole a picat din mai multe motive. Sigur cä manuscrisul lui Victor Carcu a fost supus unei cenzuri drastice dar aceasta nu-nseamnä cä nu-l puteam realiza dacä vroiam. Am fäcut doar si concerte ilegale pe stadioane!
    Tin minte ca si-acum, incepusem lucrul la Mesterul Manole, Covaci compuse deja piesa in sine care a si apärut pe un disc. Eu aveam o temä pe un pasaj care incepea cu “Doamne sfinte, Doamne milostive”. In momentul in care vroiam sä-mi continui lucrul la acest pasaj, manuscrisul dispäruse. De-odatä n-a mai stiut nimeni unde e manuscrisul. De-abia astäzi i-mi dau seama despre ce este vorba. Subiectul intregului libret este religios, intrand in conflict TACIT cu Covaci care se considerä “PÄGAN”.
    Deci alte piese in acest context nu au mai fost compuse.
    Tot ce am compus eu acum pentru acest proiect, este actual si nou (cu exceptia introducerii piesei titulare “Pe Arges in jos”, care preovine din anul 1978, constituind o legäturä a trecutului cu actualitatea). Aceasta a fost posibilä numai in conditiile actuale in care mä bucur de absolutä libertate. Singura cenzurä este a mea, dar e sustinutä de un moral sänätos.

  288. Adrian spune:

    Mersi fain Ioji de raspuns.
    Ce situatie ironica. Sunt sigur ca pentru Phoenix, comunismul a insemnat ceva oribil, dar in acelasi timp nu imi pot imagina Phoenix-ul sa fi fost la fel daca nu exista comunismul. Ceva a trebuit sa provoace acel spirit rebel, iar toate acele cenzuri pot spune ca v-au calit. Cel mai bun exemplu e si lipsa de proiecte Phoenix notabile din asa zisa perioada de democratie (1989 – 2009). Pentru Phoenix a trebuit sa existe un dusman comun (cum a fost comunismul) pentru a tine membrii trupei uniti. Cand acel dusman a disparut, au inceput si dusmaniile intre membrii :( .

  289. Elena spune:

    Ma inclin de doua ori si imi permit sa va salut iar, si sa ma bucur ca v-am descoperit blog-ul. Multumesc ptr raspuns.

  290. Elena spune:

    Referitor la concertul din 7 mai anul in curs al trupei phoenix imi permit sa fac un mic comentariu. biletul a costat 60 roni, amfiteatrul nu a fost plin, ci aproape 3 sferturi. sunetul a lasat de dorit, iar la sfarsit am admirat un minifoc de artificii ( ideea managerului sau a nu stiu cui ).
    dl. covaci, ca de obicei, a servit bancul cu vrabia phoenix, a reprosat ca nu s-ar auzi prea bine ( desi inclin sa cred ca dansul are ceva probleme cu auzul si nu e o rusine sa recunoasca, dar deh… nu cadreaza cu statutul care-l afiseaza ), dl. moni bordeianu a incercat sa para mai tanar decat este, scotand niste triluri care lasau de dorit, si afisand o costumatie in culori vesele ( coafura care o are e bestiala, aduce cu rod stewart ). mi-a placut bogdan bradu desi locul lui nu este acolo pentru vocea care o are, eventual doar ca invitat special pentru vreo 2 piese. cristi la chitara un sincer bravo! tandarica respect! volker ok la bas!idem polonezul! cu dl. contras nu m -am lamurit, vis a vis de caprele de care tot tragea, si nici nu m-a convins ca are voce, mi se pare ca ridica prea mult, iar dl. covaci nici atat nu mai face fata, doar sa cante la chitara.
    dupa concert, in scurtul interviu care l-a dat, a spus ca poate ar fi cazul sa lase pe altii, ca se simte nevoia uni suflu nou….
    dupa toate astea, s-a mers la BECKER BRAU unde iar s-a taxat intrare de vreo 60 roni.
    s-o luam sistematic:
    concertul a fost pus joi
    60 roni in parc si cu 60 la berarie, mi se pare cam mult ca sa vezi acelasi concert
    au fost atat de putini in berarie incat dl covaci a descalecat scena dupa ce s-a enervat, ( a uitat sa spuna bancul cu vrabia, asta mi-a ramas in cap ) spectatorii erau putini si nu s-au obosit sa se ridice.
    jenant a fost ca undeva acolo, cel care a organizat trebuia sa realizeze ca joia, mare actiune nu este, si nu e posibil sa pui 2 concerte unul dupa altul si la pretul respectiv.
    la berarie nu se mai fumeaza inauntru, ca probabil ar fi fost inca 20 de persoane in plus in interior.
    la sfarsit nu au stat cu totii la aceeasi masa, covaci era pe afara iar restul au plecat pe rand.
    nu vreau sa fiu rautacioasa, dar complet alandala a fost gandit acest concert ( al doilea complet ‘fake ‘)
    ma inclin!
    e.

  291. Madalin spune:

    Felicitari pentru postarea celor 3 piese de pe Myspace !
    Suna fantastic, abia axcum le-am descoperit, nu mai intrasem demult… Am inchis ochii, mi-am pus castile si m-au trecut fiorii…. ca-n vremurile bune. eheeeeei…
    Pe ultima (“Cocosii niegrii”-nu cred ca era necesar introducerea i-ului, suna putin fortat pe hartie), de ce n-ati lasat-o pana la final si ati taiat-o prin fade out ?
    Am fost placut surprins sa aud vocile diferit facute pe Invocatie, ca si pasajul acela de claviaturi. PHOENIX ramane incomparabil. Ati fost mari, veti ramane mari. Cu totii. Indiferent de cat de mari sau mici sunt oamenii din voi, toti 3 (cel putin) veti ramane in istorie ca MARI ARTISTI. Or, pentru noi asta conteaza. Ma doare prea putin ca va certati; puteti fi cele mai mari jigodii intre voi, nu e treaba noastra asta (dealtfel marii artisti nu au cum sa nu aiba si defecte). Muzica voastra si ceea ce ati creat va trece dincolo, si e singura care ramane pentru posteritate. De asta va iubim !

  292. bansaraba spune:

    Am o intrebare: pentru materialul Cantafabule 98 au fost folosite si fragmente de pe discurile din 75 (la Norocul Inorogului, de exemplu) si de pe CD-ul Aniversare 35?

  293. Vlad spune:

    Eu am ascultat un concert din turneul Cantafabule ’98. Acolo “Norocul inorogului” si “Stima casei” erau luate de pe discul original, iar trupa canta peste inregistrarile respective. “Uciderea balaurului” era cantata peste inregistrarea de pe Aniversare 35.

Lasă un răspuns

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 28 other followers

%d bloggers like this: